Autor: Sorin Bubau

Creatorul adventismului William Miller a fost Mason de gradul 33, în Ritul Scotian antic si acceptat. A fost deasemenea Mare Maestru de gradul 27 si posibil Cavaler Kadosh, în Loja Steaua Diminetii din Poultney, Vermont (U.S.A.). Documentele vremii îl surprind pe William Miller, ca participant novice într-o sedintä a Lojei masone Aurora din Hampton, în ianuarie 1793. Probabil a intrat ìn masonerie în mod oficial prin anul 1810 si a päräsit-o în 1833, cu o säptämânä înainte sä înceapä predicarea soliei advente. Biograful personal Sylvester Bliss, mentioneazä în „Memoriile lui William Miller” (1853) cä tot cercul säu de prieteni cunostea faptul cä acesta era mason de grad superior, ba mai mult, clasa fundatoare si conducätoare a Bisericii Adventiste, nu s-a arätat niciodatä deranjatä de aceastä conditie a liderului säu. Dupä 20 de ani petrecuti în interiorul masoneriei este greu de crezut cä Miller nu a copiat si aplicat pentru Bisericä, practici si principii gnostice, obscure, esoterice! El a fost de altfel canalul prin care au pätruns în Bisericä multi masoni si care o datä instalati au läsat portita din spate deschisä complice, altor lupi räpitori, îmbräcati de astä datä în sutane negre. Toate gradele superioare din masonerie participä la ritualuri satanice, necunoscute de cätre gradele inferioare iar jurämintele secrete îi leagä pentru totdeauna de aceastä organizatie. Iesirea nu este posibilä decât cu riscul vietii. Primul mason de grad înalt care a platit cu viata indiscretiile sale cu privire la ritualurile satanice si jurämintele de initiere pentru gradele superioare a fost William Morgan, care dispärut färä urmä din locuinta sa din Batavia, New York în primävara lui 1826, sacrificat probabil într-un ritual satanic de pedepsire. Acest eveniment, a fost acoperit pe larg de ziarele vremii de pe ambele coaste si a creat în societatea americanä un puternic sentiment de repulsie fatä de masonerie si organizatiile secrete, în general. Putem crede cä multi masoni au trecut în bisericile protestante de atunci, ascunzându-se prudent în spatele religiei. S-a întâmplat la fel si în Biserica adventä, mai ales cä aveau un protector fidel în persoana lui William Miller, care nu o datä s-a exprimat condescendent  în favoarea masoneriei. Probabil unii dintre acestia s-au convertit cu sinceritate în Adevärul lui Hristos, altii au iesit din Bisericä dupä trecerea furtunii läsându-si toxinele pe unde au putut, dar ca normä generalä au influentat negativ în multe aspecte viata internä a Bisericii.
Dojana asprä pe care Mesagerul Domnului o adreseazä Bisericii din Laodicea: „Stiu faptele tale: cä nu esti nici rece, nici în clocot. O, dacä ai fi rece sau în clocot! Dar fiindcä esti cäldicel, nici rece, nici în clocot, am sä te värs din gura Mea.” (Apocalipsa 3, 15:16), are legäturä directä cu actiuni petrecute încä de la începuturile formärii ca Bisericä si care erau neconforme cu Adevärul Domnului. Unele dintre aceste fapte nedemne, au fost si cele care au iesit din spiritul malefic al masoneriei.

Frontispiciul oficiosului adventist Review and Herald din 7 aprilie 1876, ìn care James White prezenta istorisirea „Drumul Vietii”. Ilustratia abundä de simboluri si mesaje masone. În primul rând, centrul este dominat de enigmaticul „ochi care le vede toate”, un vis prea îndepärtat a lui Lucifer, acela de-a fi ca Dumnezeu, adicä sä fie omnipotent si omniprezent. Apoi trunchiul „pomului vietii” împärtit în doua, simbolizând coloanele Boaz si Joachim, ale templului mason. Masa cu ultima cinä a Domnului, este o reproducere dupä lucrarea omonimä a lui Leonardo da Vinci, el însusi un personaj obscur, membru în Consiliul Celor Zece, simpatizant al inchizitiei si ateu. Pictura contine mesaje subliminale, satanice. Crucea, simbol pägân adoptatä de masoni în ritualurile lor esoterice. În asamblu, ilustratia culege toate cele cinci elemente al gnosticismului luciferian: pämântul, apa, focul, aerul si spectrul (quintesenta) ìn persoana ochiului a toate väzätor.

„Mâna ascunsä”, un semn masonic de recunoastere a camaradului. La începuturile sale Miscarea Adventä, a fost puternic „populatä” de masoni care au gäsit un adäpost sigur sub aripa religioasä în fata prigoanei declansate împotriva lor dupa consumarea evenimentului  întunecat numit William Morgan. Dacä s-ar gäsi cineva sä spunä cä William Miller, mason de gradul 33, nu a fost adventist, în aceastä ilustratie putem vedea camarazi masoni printre fruntasii Bisericii, încojurând pe Ellen G,White. Unii au rämas în Bisericä, altii s-au pierdut, însä cert este cä au influentat negativ spiritualitatea adventä.

În Manualul Comunitätii, regulamentul dupä care se ghideaza activitatea Bisericii existä o multime de idei de sorginte masonä, antibiblice. Straniu este cä toate acestea s-au perpetuat de-a lungul timpului, din editie în editie, cu „binecuvântarea” de rigoare din partea mai marilor poporului advent. Am luat spre studiu si analizä editia din 1994, revizuitä si acceptatä de cätre Conferinta Generalä.
Încä din Prefatä, observäm cä Manualul, în scurtul istoric al Bisericii, nu-l prezintä deloc pe William Miller, precursorul adventismului. De ce? Chestiune de strategie masona as spune: niciodatä ei nu divulgä numele Marelui Maestru iar gradele inferioare habar nu au cine este acela.
În Capitolul 2, pg.15, Manualul interzice orice „revizuire” a învätäturilor cuprinse în Manual, aceastä activitate fiind permisä doar Conferintei Generale, în sesiune plenarä. Destul de dubioasä aceastä interdictie. Dictatura internä nu cred cä reflectä libertatea pe care ne-a acordat-o Domnul nostru. Sä întelegem, cä dacä o comunitate nu acceptä negotul cu literaturä, sau CD cu muzica în Sabat, asa cum îl aprobä Conferinta Generalä, poate cäpäta o träsäturä de urechi!? Masonii nu acceptä nici ei nici o modificare a tipicului chiar dacä aceasta ar avea note vädit constructive. Acesta este apanajul Consiliului Suprem.
În Capitolul 3, Manualul dedicä putine pagini si deloc argumentate despre întemeierea Bisericii actuale pe principii divine. Stim din studiul Scripturii, cä preotimea a fost supusä coruptiei de-a lungul timpului si cä Domnul Isus, a fost dat la moarte de cätre Marele Preot. El însusi a fost un laic si toti apostolii Säi au fost laici. Biserica imaginatä de Apostolul Pavel, nu aseza nicidecum în capul ei pe pastor, ci pe prezbiter. Pästorul existä, la fel ca cum existä evanghelistul, însä administrarea comunitätii o facea, în modelul paulian prezbiterul, cel care „stia cum trebuie sä räspundä fiecäruia.”
În Capitolul 4, pg. 38, punctul 4, se vorbeste despre Formele de conducere a bisericii si anume despre forma Reprezentativä, asa cum au imaginat cä trebuie dirijatä biserica Adventistä. Aceasta este punctul esential care schimbä pe de-a întregul sistemul apostolic paulian, aducând din nou organizarea bisericii sub teocrati fiind certificatul de nastere a unei caste care nu se regäseste sub nici o argumentare biblicä. „Aceastä formä de conducere a bisericii (reprezentativä n.a.) considerä cä întregul corp pastoral are o hirotonisire de valoare egalä. În Biserica Adventistä de Ziua a Saptea aceasta este forma caracteristicä de conducere.” Acum, se naste întrebarea fireascä: cine considerä? Ei, ori Domnul? Dacä „considerä” Domnul, unde se regäseste argumentarea în Cuvânt? Iar dacä cei care „considerä” sunt ei, atunci se contrazic cu paginile propriului Manual: „Domnul Hristos a înzestrat-o (biserica n.a.) cu un sistem de organizare simplu si eficient” (pg. 34). Când si unde a organizat Domnul, o castä preoteascä sä-i conducä poporul, simplu și eficient? Sistemul reprezentativ este în definitiv modelul masonic de organizare si este restrictiv, dictatorial si autoritar. Niciodatä masonul novice sau membrul adventist simplu nu poate alege direct pe mai marele care sä-l conducä, ci o fac altii pentru el. Bizar este faptul cä Ellen G. White, dä aprobare pentru un astfel de sistem restrictiv, deloc democratic. (Testimonies, vol.8, pag.236,237). Ba mai mult, aratä: „Dar când se exercitä judecata Conferintei Generale, care este cea mai înaltä autoritate pe care o are Dumnezeu pe pämânt, independenta si judecata personalä nu trebuie mentinute, ci päräsite.” (Testimonies, vol.3, pag.492).  Acesta este drumul spre infailibilitatea Conferintei Generale si desfiintarea opiniilor contrare! Oare asa ceva, a înfiintat Apostolul Pavel? Särmana Ellen White! Nici în cele mai negre cosmaruri n-ar fi putut visa monstrul corupt pe care l-a binecuvântat si de care astäzi multor milioane de adventisti le crapä obrazul de rusine! Dar sa nu credeți ca masono-adventiștii nu i-au adus omagiu „profetei” de serviciu, aceea care a fost de fapt inițiatoarea transformării Mișcării advente intr-o organizație bine structurata dar nu pe principii biblice. De asemenea i-au declarat scrierile infailibile și cu aceeași putere ca cele ale Scripturii!
Nici unui mason, indiferent de grad, nu-i este îngäduit sä critice deciziile Marelui Maestru! Multä similitudine, nu-i asa?
La Capitolul 5, pg. 45, 46) Manualul vorbeste despre botez si despre pregätirea minutioasä pe care candidatul trebuie sä o facä în vederea trecerii acestui examen. Apoi urmeazä calvarul examinärii publice. Proceduri complicate, greoaie si obositoare. Unde rämâne simplitatea botezului Marelui Ioan? De ce o fac? Pentru cä masonii nu au nici un interes sä sporeascä poporul advent, ci sa fie siguri cä nu inträ în bisericä vreun membru cu un spirit rebel.
Manualul Masonului prevede aceleasi proceduri: studiu, initiere si prezentare publicä. Pare ciudat? Si mai bizare par lucrurile înainte!

Ellen G. White, predicând la anvonul Conferintei Generale, în aprilie 1901. O obisnuintä cel putin ciudatä si deloc biblicä. Au mai existat profetese în Istoria poporului însä niciuna nu a vorbit înaintea adunärii cärturarilor. Apostolul Pavel, a rânduit cä femeia nu trebuie sä vorbeascä în adunäri, färä sä facä distinctie între darurile spirituale pe care le manifestä, ci doar a spus cä trebuie sä tacä. Nu a interzis însä nimänui, sä se exprime public prin scris, de exemplu.

Capitolul 6, din Manual este dedicat slujbelor bisericesti si convertirii pastorului în conducatorul comunitätii, masurä artificialä, nebiblicä, dictatorialä, subiectivä si contradictorie.  „Atât când este prezent pastorul, cât si în absenta lui, prezbiterul local este conducätorul spiritual al bisericii…”, aceasta fiind în conformitate cu recomandarea Apostolului Pavel iar imediat mai jos, scrie: „În cazul în care comitetul conferintei numeste un pastor întärit cu binecuvântare (modelul catolic!) într-o bisericä, el devine primul slujbas al bisericii, iar prezbiterul cu binecuvântare devine ajutorul säu.” (pg.71) Observati contradictia? E flagrantä. Nu veti regäsi în „organigrama” Bisericii primare pe care Apostolul Pavel a format-o printre neamuri atât în Europa, cât si în Asia o astfel de organizare. El a evitat sä numeascä o castä preoteascä în fruntea Bisericii având în vedere pericolul coruptiei, în primul rând spirituale iar apoi a celui al viciului, läsând destinele organizärii, administrärii si conducerii Bisericii ìn mâna laicilor, a prezbiterilor si celorlalti slujbasi alesi de cätre comunitäti si care trebuiau sä împlineascä stricte conditii morale si de conductä spiritualä. Apostolul afirma despre sine însusi ca era un prezbiter si nicidecum un pastor. Masonii si influenta lor au determinat aceste modificäri esentiale pentru a detine controlul integral al Bisericii prin intermediul castei preotesti controlatoare, läsând deschisä portita din dos si pentru iezuitii hämesiti.
La pag. 115, din Manual, se vorbeste despre Societatea Tinerilor Juniori AZS si Clubul Cercetasilor. Nu se aduce nici un citat din Scripturä pentru cä nu existä, contrazicând zicerea din preambulul Manualului care gläsuieste cä toate prevederile regulamentului sunt ancorate în adevärul biblic. Precis acest punct este o gäselnitä iezuitä pe care am tratat-o pe larg într-un articol anterior „ATENTIE, SE INOCULEAZA VENIN MORTAL COPIILOR VOSTRI!” Au introdus aceasta în Bisericä, cu scopul ascuns de-a controla tineretul si în viitor pe majoritatea membrilor. Astäzi vedem roadele nefaste ale „cercetäsiei” prin intermediul a zeci de video-uri care trateazä despre „militarizarea” copiilor si îndoctrinarea lor cu ideea de supunere, ascultare si îndobitocire cazonä.
La pag. 136, Manualul trateazä despre Scoala de Sabat. Acolo existä o propozitie interesantä prin duplicitatea ei: „Datoritä importantei mentinerii integritätii adevärurilor ce se predau, se va exercita multä atentie în alegerea instructorilor Scolii de Sabat.” În primul rând deranjeazä auzul oricärui credincios, pluralul. Noi stim cä Adevärul Domnului Isus este unul singur. Când Manualul vorbeste despre douä ori mai multe adeväruri se referä desigur la acele completäri de sorginte catolicä ce vin servite prin lectiunile adultilor si copiilor, coapte în laboratoarele ecumenice ale Conferintei Generale. Cu ani de zile în urmä Scoala de Sabat se „împärtea” de la anvon. Cum au existat voci critice la adresa „adevärurilor” înselätoare care apäreau parcä din întâmplare prin lectiuni s-a trecut la modelul „circ”, cunoscut de toti, cel care favorizeazä pierderea oricärui comentariu „dizident” în zumzetul supärätor în care toti vorbesc si nimeni nu ascultä!
Cei dintre Dvs. care sunteti familiarizati ori care vä mai amintiti de apasarea „ciumei rosii”, faceti efortul de memorie si recunoasteti termenii si organizarea care reiesea din statutul partidului comunist pentru organizatiile sale: comitete, secretari, responsabili, instructori, casieri, trezorieri etc. Imaginatia masonä pare destul de limitatä, nu-i asa?

Aici vedem unde se regäsesc izvoarele „adevärurile” pe care instructorii Scolii de Sabat trebuie sä le ocroteascä si sä-l informeze pe pastor despre existenta „vocilor” dizidente.

Un Capitol aparte din Manual este dedicat finantelor si în special zecimii (pg.194-195). Am tratat aspectele zecimii în articolul ZECIMEA, FACTORUL MATRIX ÎN ECUATIA CORUPTIEI BISERICII si nu mai intru în alte detalii amintind doar cä iezuitii au impulsat acest sistem în Biserica Adventistä, contrar celor recomandate de Apostolul Pavel, având drept exemplu modelul zecimii din lojele masone. Lui Dumnezeu nu-i plac lenesii. Apostolul Pavel a aplicat acest principiu divin în viata sa si l-a recomandat cu osârdie în comunitätile crestine. Casta pastoreascä a schimbat acest principiu cu putere de lege si l-a transformat într- o sursä de venit propriu si izvor de multä coruptie si mizerie spiritualä. Ellen G. White recomandä folosirea strictä a zecimii în lucrarea de vestire a Evangheliei. Un lucru bun as spune. Dar sa nu se uite faptul ca și-a tipărit cărțile pe banii bisericii. Conferinta Generalä, nu o face datoritä coruptiei care existä la vârf. Ellen White, a folosit uneori zecimea personalä pentru a finanta studiile primei femei pastor: Sarah Hallock! Unde rämâne „obligatia sfântä” a däruirii zecimii pentru „lucrare”? Dreptate da, ar spune duläul, dar nu pentru cätei!
Manualul Comunitätii, a fost creat de cätre Conferinta Generalä, organul suprem de conducere si administrare a Bizericii AZS, cu scopul de-a supune membri unui control strict, de-ai obliga la plata zecimii sub amenintarea pedepsei divine, fond care le asigurä salarii importante si o viatä lipsitä de griji si de-a trata cea mai micä formä de rebeliune ori dizidentä în mod contundent, färä milä si färä respect. În fond, ne asemänäm mult cu o armatä care nu numai ca-si abandoneazä ränitii pe câmpul de bätaie, dar atunci când se iveste ocazia îi ucidem!
Capitolul 13, al Manualului vorbeste despre „Disciplina comunitätii” si trateazä în nu mai putin de 24 de pagini (probabil unul dintre cele mai lungi capitole!) despre mäsurile coercitive pe care biserica le are pregätite împotriva rebelilor, a dizidentilor si a suferinzilor. Sunt aidoma mäsurilor disciplinare pe care masonii le iau împotriva membrilor indiscreti. Asa cum noi „disciplinäm” pânä la moartea spiritualä pe räzvrätiti ori pe suferinzii comunitätii, tot asfel masonii merg pânä la exterminarea fizicä a rebelilor.
Primii care îsi încalcä propriile principii si Legea lui Dumnezeu, sunt cei din casta preoteascä de pe toate nivelurile. Fac aici referire la cazuri concrete, obscure si necurate de încälcäri flagrante, nerusinate, chiar obscene a principiului divin numit Decalog:
– folosirea zecimii poporului advent în negoturi cu armament, tehnologie si echipament militar;
– folosirea zecimii poporului advent în afaceri directe cu Vaticanul, investind în companii farmaceutice aliniate în asa numita „industrie a cancerului”;
– trecerea Bisericii AZS, sub stindardul Miscärii Ecumenice Mondiale, ca membru plin și alinierea întregului sistem sanitar adventist sub tutela catolica;
– aprobarea Conferintei Generale datä retelei spitalicesti proprii de-a realiza contra cost avorturi fiind astfel coparticipanti în planul mason de exterminare a speciei umane.
Toate aceste potlogärii pe care le face Conferinta Generalä îsi gäsesc incidenta în Manual la pag.242, intitulatä „Motive pentru care membri pot fi pusi sub disciplinä”. Cine sa-l disciplineze pe Ted Wilson, însä? Si ce autoritate moralä mai are Conferinta Generalä în aplicarea universalä a propriului Regulament? Nici una!

În läcomia färä margini pentru beneficii facile casta preoteascä de la Uniunea AZS din Argentina, a lepädat orice formä de rusine ori teamä de Dumnezeu si se dedicä în complicitate cu ADRA, la o nerusinatä contrabandä cu material sanitar, informatic si de uz casnic. În imagine: controlul Politiei de frontierä din Argentina si confiscarea materialului. Räspunsul Conferintei Generale, asupra acestui act ilegal? Niciunul!

Pavel, nu a fost preot. A fost fariseu si laic. Când Domnul l-a chemat în misiune, l-a numit apostol al neamurilor. O sarcinä grea, anevoioasä si cu multä primejdie. A cälätorit mii de kilometri vestind Evanghelia Domnului Isus, fie grecilor, fie barbarilor. Nu s-a folosit de dreptul säu de misionar, ci a lucrat cu propriile mâini pentru întretinerea sa si a celor care îl însoteau. A fost un om de o extraordinarä culturä si elocintä, poliglot si deosebit de respectos cu semenii. I-a stat în fatä lui Petru si i-a spus cä greseste iar acesta nu l-a îndepärtat din lucrare. A înfiintat numeroase biserici în Asia si Europa, stabilind reguli simple de functionare. A stabilit si o normä unicä de pedepsire a gresitilor ca si unicul motiv pentru a receptiona o pedeapsa. Färä complicatii. Acceptä existenta pästorilor însä nu-i aseazä nici la cap si nici la coadä. Se poate înțelege din contextul biblic ca pastorul este Prezbiterul însuși. În nici un moment Apostolul Pavel nu dä semnal pentru formarea unei tagme preotesti pentru ca aceasta sä conducä Biserica. Modelul aprobat de Apostol pentru Biserica lui Hristos a fost altul, însä acest model a suferit uzurparea în toate timpurile. Ultima, au fäcut-o masonii în Biserica Laodiceanä sub oblăduirea Elenei White, care a găsit astfel o cale prin care familia sa iasă din nenorocirea sărăciei fără osteneala lucrului, a muncii efective.

Nota: Biserica nu este Ted Wilson, nici Conferința Generală, nici diviziunile ori uniunile. Biserica Domnului este aceea care are in ea credinta Lui și respecta Legea lui Dumnezeu. Acolo este prezent și Duhul Sfânt. Sa nu se lase amăgit nimeni de cei care spun ca dezvăluind nelegiuirile mai marilor poporului Advent, ataca Biserica. Nu! Biserica lui Hristos, Mireasa Lui trebuie sa fie pura, imaculata și credincioasa. Aceasta va fi Biserica Ramasitei, Biserica ultimelor timpuri. Amin!

Barcelona, 30/07/2018

Stimate Pastore si Presedinte,
Prin iarna grea a anului 1918, un om märuntel de staturä, bälai si cu ochi albastri, limpezi si adânci ca oceanul, cobora dintr-un tren militar subred într-o garä pustie din centrul Transilvaniei. Vântul räu si iute care venea de la munte începu sä-l palmuiascä abitir pe toate pärtile spulberând zäpada de pe peronul sinistru în lungi fuioare spiralate si de räu augur. Felinarul atârnat la usa sälii de asteptare, clatinat de vânt scârtâia agonic, lovit de moarte. Omul se îndreptä umblând anevoie, spre iesire. La poartä, un jandarm plictisit și rebegit de frig, ìl privi apatic apoi pe data, înlemni într-un salut militar rigid. Pe mantaua veche, roasa si decoloratä de grenadier austro – ungar, la piept, omul purta douä medalii lucitoare: una era Medalia de aur pentru Vitejie (Tapferkeitsmedaille) cu douä bare metalice iar cealaltä era Medalia de Merit Militar (Signum Laudis), cea mai mare distinctie militarä a Imperiului. Un erou de räzboi! Brasada albä de pe brat aräta ca vine dintr-un spital militar. Apucä drumul înzäpezit spre marginea localitätii. La vreo 60 de kilometri mai spre nord, ascunsa între dealuri era localitatea din care plecase la oaste cu patru ani înainte. Avea atunci numai 18 ani. Omul purta în buzunarele largi douä cärti în limba germanä. Una era Biblia iar cealaltä era Calea cätre Hristos. Într-un spital din regiunea Piemont, în nordul Italiei, unde a fost tratat de ränile de srapnel si de teribila gripä spaniolä, a cunoscut un soldat american rănit, cunoscător de limba germana care i-a vorbit pentru prima datä despre Isus si mantuire și care i-a dat cele douä cärti. Americanul a murit de gripa și ca el multe milioane de persoane iar el a träit, ca sä ducä Cuvântul lui Dumnezeu, în locurile sale de obârsie. Acest om care a fost ränit de patru ori, îngropat de douä ori sub explozii de bombe, a fost facut prizonier si a evadat, a fost condamnat la moarte fiindcä a refuzat sä lupte împotriva fratilor säi români si a fost gratiat pentru cä era decorat cu ceea mai înaltä distinctie militarä austro-ungară, s-a îmbolnävit de o maladie incurabilä pe atunci si s-a vindecat miraculos, a fost bunicul meu, primul colportor adevärat din centrul Transilvaniei. S- a gräbit sä vinä acasä desi ränile lui nu erau încä vindecate pentru cä era chemat de Duhul Sfânt si de lucrarea pe care Dumnezeu, i-o încredintase. Nu s-a folosit de privilegiul säu de înalt decorat si nu a cäutat folosul propriu ci a lucrat pentru Domnul, singur, särac si nevrednic de o cinste atât de mare. A fost umilit de oameni, batjocorit de preoții greco-catolici, scuipat de preoții ortodoxi si bätut de jandarmi pentru numele Domnului. A suferit si a plâns, însä a biruit fiindcä a väzut cu ochii lui crescând de la nimic Biserica Domnului, iar acolo la rädäcinä, cu trudä si lacrimi, a pus si el o micä piaträ numitä viatä de credintä. În amintirea si în numele unor astfel de bärbati ai credintei care nu au precupetit nici un efort pentru propäsirea lucrärii Domnului si a Bisericii Sale, nu s-au bucurat de avantajele vietii moderne, nici de confort, nici de liniste ori abundentä, nici de privilegii si salarii halucinante, nici de case luxoase si nici de masini scumpe, ci au considerat viata lor ca fiind ceva luat cu împrumut si pe care au pus-o la picioarele Domnului, va rog stimate Pastor si Presedinte, sä räspundeti cu bunävointä la câteva întrebäri:

*De ce continuati „politica” nefastä initiatä de tatäl Dvs., pastorul Neil C. Wilson, în ceea ce priveste acceptarea realizärii de avorturi în reteaua sanitarä adventistä stiind cä aceasta este încälcarea poruncii a VI-ea si înseamnä ucidere?

*De ce sub mandatul Dvs., Biserica a intrat în Miscarea Ecumenicä Mondialä, ca membru efectiv si cu drepturi depline asa cum rezultä din documentele Secretetaries of Word Christian Communions (Word Summit of Religious Leaders) si Pontifical Council for Promoting Christian Unity (Barkley Center) stiind cä aceasta este pact cu diavolul?

*De ce permiteți rețelei sanitare adventiste colaborarea cu companiile farmaceutice aparținând Vaticanului și cu care au pactat utilizarea chimioterapiei ca metoda de tratament a cancerului știind ca aceasta metoda conduce la moarte in 90% din cazuri?

*De ce sub obläduirea Dvs., Trezoreria Conferintei Generale a fäcut investitii din banii poporului advent în actiuni apartinând fabricilor de armament, material si echipament militar, stiind cä aceasta este subventionarea directä a mașinăriei mortii, deci ucidere si încälcare de Poruncä?

*De ce permiteti Universitätii Andrews si Universitätii din Loma Linda, respectiv Comitetelor de Suport sä facä lobby colectivului LGBT (sodomitilor) stiind cä aceasta este o urâciune înaintea lui Dumnezeu?

*De ce permiteti introducerea în Bisericä, de traditii pägâne catolice îndeosebi cele care apartin marilor si mincinoaselor särbätori pseudocrestine si de ce chiar Dvs., vä complaceti transmitând mesaje de sustinere din decoruri specifice stiind cä acesta este un afront adus culturii advente?

*De ce încercati sä ne abateti privirile în altä parte vorbindu-ne despre cât de inexistentä este amenintarea Vaticanului la adresa libertatilor religioase deși mass-media sunt pline de informatii contradictorii la ceea ce spuneti?

*De ce nu luati atitudine împotriva manipulärii iezuite din interiorul si exteriorul Bisericii si de ce nu interveniti împotriva celor ce transforma cultul advent într-o ramurä a masoneriei?

*De ce admiteti în pastoratie femei stiind cä acesta este un päcat împotriva Dumnezeului Înalt?

*De ce admiteti ca slujbasi în Bisericä, sodomiti nevindecati stiind cä aceasta e o scârbosenie înaintea lui Dumnezeu?

*De ce ati instituit cenzura asupra vorbitorilor de la anvon numind ca principiu „încrederea” pentru slujba de propoväduire. Încredere din partea cui, Presedinte? Din partea Conferintei? Oare Biserica e a lui Hristos ori a Conferintei? Pe acelasi „principiu” ocult, pastori precum David Gates, Steven Bohr, Doug Batchelor, Oliver Coronado ori autori ca Walter Veith sunt marginalizati si stigmatizati. De ce?

*De ce nu protestați împotriva activității „editoriale” iezuite care măsluiasc de când se știe cărțile lui Ellen G. White?

Asa cum v-am rugat la începutul scrisorii, raspunsul nu-l cer eu care sunt nimeni, ci acele mii de bärbati si femei care au luptat lupta dreaptä a credintei si au murit nädäjduind cä ceea ce au fäcut ei pentru Biserica o vor face sa strălucească de puritate si iubire demnä de-a se numi Mireasa Domnului Isus. Acei oameni care au suferit în carnea lor muscätura sälbatecä a monstrului comunist, au suferit vexatiuni si închisoarea dar au läudat pe Domnul si au crezut în viitorul Bisericii. În numele acestora vä cer un räspuns. Vä multumesc.

PS. Eu, in nimicnicia mea cunosc răspunsul la toate aceste întrebări și îl voi publica la vremea cuvenita atunci când voi proba ca nu ați catadicsit sa faceți dreptate acelor care s-au sacrificat pentru Biserica și pentru comoditatea Dvs.

Barcelona,
10/07/2018

„Toatä Scriptura este insuflatä de Dumnezeu si de folos ca sä învete, sä mustre, sä îndrepte, sä dea întelepciune în neprihänire, pentru ca omul lui Dumnezeu sä fie desävârsit si cu totul destoinic pentru orice lucrare bunä.” (2 Timotei 3, 16:17)

Sfânta Scripturä este Cuvântul lui Dumnezeu, pentru omenire asa cum Isus Hristos, Fiul Säu prea iubit, este expresia iubirii Sale pentru lume. Aceste douä postulate nu au nevoie de nici o demonstratie filozoficä ori teologicä si cu atât mai putin de una istoricä. Ele existä prin sine si dovada de netägäduit se vede de la întemeierea lumii pânä în ziua de astäzi asa cum aräta Apostolul Pavel. Dumnezeu a inspirat stilul ori pana scriitorilor Säi într-o operä monumentalä, monoliticä si coerentä de-a lungul a 1500 de ani, läsând omenirii un cod de conductä si credintä similar cu viata însäsi. Din paginele Sfintei Scripturi desprindem Legea si legi morale, de convietuire, sanitare, de închinare, promisiuni juste si pedepse si mai juste, fapte eroice si mai putin eroice, figuri emblematice sau demne de dispret dar ceea ce epateazä este elogiul adus Fiului lui Dumnezeu, Mielul care S-a jertfit pe Sine pentru salvarea ta si a mea restituindu-ne dreptul de-a locui în Regatul Ceresc dupä ce nedemnii nostri pärinti au nesocotit darurile Creatorului, au ascultat de vorba duplicitarä a înselätorul Universului si ne-a adus cunostinta si experienta mortii ca pedeapsä colectivä. Mai învätäm din lumina întelepciunii Scripturii, cä Domnul Slavei se va întoarce, cä este chiar la usi, si cä vine sä ne ia Acasä, împreunä cu sfintii ingeri, în Glorie si Märire.
De la umilul pästor, prin liderul emancipat si cult care stia toatä stiinta vremii, la räzboinicul curajos, sângeros dar sensibil ca si sunetul de harpä, cu împäratul cel puternic si atât de întelept încât oameni din toate colturile lumii veneau cu piosenie sä-i asculte vorbele chibzuite si pâna la apostolul care cu elocinta si cunostinta sa a încercat sä convingä o cetate întreagä despre lucrarea mântuitoare a Domnului, Scriptura este cel mai mare si mai complet poem care s-a dedicat vreodatä Iubirii. Cäci Dumnezeu este dragoste si din aceastä mare Iubire pentru om si-a dat Fiul la moarte ca oricine crede în El si imensul Säu sacrificiu sä nu piarä ci sä câstige viata vesnicä.
Citim ìn Cuvântul lui Dumnezeu, cä printre darurile Duhului Sfânt este acela al „vorbirii” despre întelepciune si cunostintä (1 Corinteni 12,8). Aici putem asocia scrierea pentru cä scrisul este expresia graficä a vorbirii. Deci toti aceia care vorbesc si/sau scriu despre întelepciunea si cunoasterea duhovniceasca sunt inspirati ori le este dat, în exprimarea Apostolului Pavel, de Duhul Sfânt. Mai înainte, Apostolul Pavel face urmätoarea precizare: „De aceea vä spun cä nimeni, dacä vorbeste prin Duhul lui Dumnezeu, nu zice: „Isus sä fie anatema!” Si nimeni nu poate zice: „Isus este Domnul” decât prin Duhul Sfânt.” (1 Corinteni 12,3).
Trebuie în mod obligatoriu sä facem deosebirea ìntre inspiratia care vine prin Duhul Sfânt si viziunea ori räpirea care vine de la Dumnezeu si care este un fenomen miraculos si totodatä inexplicabil prin care Dumnezeu vorbeste direct omului ori îi aratä fie lucrurile minunate ale Casei Sale, fie evenimente viitoare. În acest caz este vorba despre un profet, om a lui Dumnezeu. Cea mai complexä si lungä viziune a experimentat-o Apostolul Ioan când a primit Apocalipsa, apoi Daniel când i s-a descoperit istoria lumii pânä la începerea evenimentelor finale. Acesti doi barbati ai credintei au fost iubiti si preaiubiti de Domnul. Un profet reproduce întocmai informatia primitä, fie direct prin viu grai când face referire la evenimente imediat prezente, fie prin scris pentru generatiile viitoare. Ceea ce spune ori scrie, nu se mai modificä si nu se mai corecteazä fiind Cuvântul lui Dumnezeu. Profetul este un om ales, cu calitäti deosebite si o viatä sfântä. El este mesagerul Domnului!
Am recitit de curând o carte intitulatä „Quo vadis?”, scrisä de un autor polonez Henryk Sienkiewicz. Aceastä operä nareazä, pe fondul unei povesti de iubire între o sclavä crestinä si un tribun roman, comandant de legiune, apriga teroare împotriva copiilor lui Dumnezeu din Roma, ìn timpul domniei lui Neron. Scriitorul era catolic fervent si mason de grad înalt. A strecurat în scrierea sa multe elemente care s-au constituit în tot atâtea mesaje subliminale. De exemplu: desenul pestelui ca simbol ocult de recunoastere între crestinii acelor vremuri, vietuitori ai catacombele Cetätii Eterne si care de fapt este simbolul erei Piscis (pestelui) în zodiacul astrologic (satanic), timpul în care se petreceau acele nedorite si crude evenimente sau despre situarea Apostolului Petru la Roma (desi el n-a fost la Roma niciodatä, nu s-a întâlnit aici cu Pavel si nici nu a murit rästignit cu capul în jos la Roma, potrivit traditiei catolice). Este interesantä si genialä ideea scriitorului si cu atât mai periculoasä, când descrie întâlnirea Domnului în slavä, cu Petru, ceva similar cu evenimentul petrecut pe drumul Damascului. Petru fugea din Roma, cu groaza ìn suflet de teribila prigoanä împotriva crestinilor, abandonàndu-si misiunea evanghelicä. Pe drum, în miezul zilei, o luminä mai tare ca soarele se ivi pe cer miscându-se ìn sens contrar fugii lui, adicä spre Roma. Petru cade în genunchi si strigä pierdut: „- Quo vadis, Domine?” (Unde mergi tu, Doamne?) iar Domnul îi räspunde: „-La Roma, Petre! La Roma!” Adicä sä mai moarä o datä cu vestirea Evangheliei. Atunci Petru, plin de regrete si rusine se întoarce la Roma. Este arestat si martirizat.
Aceasta este viziunea unui scriitor catolic. Mult adevär si câteva minciuni. Apostolul Pavel, ne recomandä sä cercetäm tot si sä pästräm ceea ce e bun.
A fost acest scriitor inspirat de Duhul Sfânt? Potrivit principiului biblic enuntat mai sus, da! În lucrurile drepte si adevärate. În rest s-a slujit de propria inspiratie artisticä.

„-Quo vadis, Domine?”, „La Roma, Petre! La Roma.” Aceaste propozitii nu au fost inspirate de Duhul Sfânt, pentru ca reprezentau un neadevär. Niciodatä asa ceva nu s-a întâmplat si nici Petru, nu a murit la Roma crucificat cu capul în jos (ca fiind nedemn de o moarte asemänätoare cu a Domnului!). Vä întrebati desigur cum pot afirma cä un scriitor catolic si mason poate fi inspirat pe alocuri de Duhul Sfânt? Poate! Aduceti-vä aminte de Saul. Paranoic si stäpânit de un duh räu si totusi proorocea! Asa lucreazä Dumnezeu.

O altä carte pe care am citit-o de mult timp si pe care sunt sigur cä multi dintre Dvs. au citit-o, a fost „Cämasa lui Hristos” de scriitorul si pastorul luteran american Lloyd Cassel Douglas. O impresionantä istorisire romantatä despre un ofiter roman numit Marcellus, care a câstigat la zaruri cämasa Domnului, aceea care nu avea nici o cusäturä de jos si pânä sus. O poveste în care se împleteste cäutarea spre rädäcinile noii religii, nelinistea în gäsirea adevärului despre Domnul Isus, durerea, tradarea semenilor, iubirea si nu în ultimul rând mântuirea. O istorisire care îti stoarce lacrimi si îti lasä sufletul ciuruit.

Marcellus, centurion roman, a câstigat la sorti cämasa Domnului, acolo la piciorul crucii. Impresionat de puternica personalitate a Condamnatului, centurionul a cäutat credinta si a afla-o împreunä cu mântuirea. O scriere impresionantä prin realismul säu. Duhul lui Dumnezeu l-a inspirat pe acest autor. Desi istoria este fictivä în aparentä sau poate cä s-a întâmplat în realitate, nu stim, cunoastem mesajul puternic pe care-l transmite scrierea: dacä Domnul este cäutat cu sinceritate El se lasä gäsit, indiferent cine este persoana aceea!

Un subiect destul de sensibil pentru credinciosii adventisti este acela al scrierilor lui Ellen G. White si inspiratia ori vizionarismul avut atunci când a scris cele mai bine de o sutä de mii de pagini cât compun opera sa. Datoritä vastitätii scrierilor sale ca si diversitatea subiectelor tratate este imposibil de-a le proteja de agresivitatea unor intrusi în sutanä neagrä care s-au vârât în Bisericä ori au actionat de afarä, manipulând cozile de topor din interior aflate în slujba lor. Probabil multe dintre scrierile originale au fost grosolan alterate înainte ca päzitorii lor sä-si dea seama…
Iezuitii sunt mari specialisti (probabil cei mai vestiti) în învätämânt, editurä, publicatii, biblioteci ori librärii. Au considerat adventismul inamicul public numärul 1, si au fäcut tot ce le-a stat în putintä sä-l distrugä, ruinându-i bazele, semänând sämânta neghinei, a neadevärului si a înseläciunii alterând doctrina, credinta si scrierile, expunând Biserica lui Hristos la ridicol, oprobiu si dispret.
Biserica si-a pierdut datoritä activitätii subversive a hydrei iezuite ca si a ticälosiei castei conducätoare, puritatea ei initialä, aceea de Mireasä a lui Hristos si a devenit o curvä în alcovul curvei curvelor si spurcäciunilor pämântului care-si expune goliciunea oricui vrea sä o vadä si curveste cu orice plätitor. Am ajuns la starea în care Domnul, nu ne mai rabdä. Suntem värsati din gura Lui si am ajuns în latrinä.

Am arätat cä iezuitii au lucrat împotriva Bisericii de la începuturile ei. Au alterat doctrina, Manualul Comunitätii si scrieri ale lui Ellen G. White dându-le uneori o aurä fantezistä, ridicolä ba chiar ilarä. Au modificat pânä la rädäcinä, ajutati de slugoii aflati în vârful organigramei, chiar principiile bazice ale credintei noastre.

Modificäri importante pe care iezuitii le-au fäcut în cartea lui Ellen G. White, Tragedia Veacurilor tradusä în limba spaniolä. Aceste alteräri ale textelor originale se fac în Mexic, unde chiar în Districtul Federal, Ordinul Iezuit are niste „laboratoare” uriase de studiu si falsificare a acestor scrieri destinate natiunilor din America de Sud si comunitätii hispane din Statele Unite. Conducätorii Bisericii, au cunostintä de astfel de activitäti subversive însä nici nu protesteazä, nici nu iau mäsuri. Stiti, de ce? Pentru cä s-au vândut si au vândut si Biserica, asa cum am arätat mai înainte. O astfel de carte nu mai apare decât partial inspiratä fiindcä contine date inexacte.

Nu cred cä sabotajul iezuit este vinovat de toate neajunsurile scrierilor lui Ellen G. White. Multimea secretarilor cu care a lucrat ca si influentele stirilor vremii ori lectura unor cärti necanonice din care s-au compilat texte au determinat erori, unele de-a dreptul catastrofale.
Mai jos dau exemple care asa cum am afirmat pot räni sensibilitatea multor credinciosi mai ales ai celora care considerä aceste lucräri mai presus decât Biblia ori considerä credinta ca pe un feud propriu în care dicteazä ei propriile legi si concepte neläsând loc nici la päreri, nici la opinii adicä au trecut în partea extrema, a fundamentalismului. Pentru acestia nu este nici un leac!

* A afirmat cä unele rase care au existat pe pämânt erau fructul relatiilor sexuale între om si animale. (Spiritual Gift, vol.3, pag. 64,75; The Vision of Mrs. E.G. White, pag. 103). Aceastä afirmatie contrazice opera Creatiei (toate dupä soiul lor!).
* A afirmat cä Enoh locuieste pe Jupiter si Saturn împreunä cu alte fiinte majestuoase.(Early Writing pag. 39,40). Astäzi stim cä nu locuieste nimeni pe aceste planete si cä aceste corpuri ceresti sunt impropri vietii, urâte si seci.
* A afirmat cä avem ìn creier elemente organice animale si cä purtarea perucii provoca pierderea sänätätii mentale. (The Health Reformer, 1 Oct. 1871; The Second Advent Review and Sabbath Herald, 17 Oct. 1871). Färä comentarii!
* A afirmat cä Satana poartä päcatele omenirii (The Great Controversy. pag. 422, 485 and Testimonies for The Church, vol. 5, pag. 475) în conträ de ce afirmä Scriptura (1 Petru 2:24; Ioan 1:29). (Acest text sunt sigur, a fost modificat de iezuiti pentru cä altfel nu pot întelege cum a putut scrie o asfel de enormitate!).
* A afirmat cä Dumnezeu a trimis un înger care sä- l päzeascä pe Cain (Spiritual Gift, vol.3, pag 48-49, edicion 1864). Biblia afirmä altceva în Geneza 4:6-7.
* A afirmat cä ispäsirea Domnului la cruce nu a fost completä (The Great Controversy, pag. 640). Biblia afirmä alceva asupra acestui aspect (Evrei 9:26, 10:12 si Ioan 4:7, 5:1).
* A afirmat cä a ascultat ziua si ora celei de-a Doua Veniri a Domnului Isus (Early Writing, pag. 15, Selected Messages vol.1, pag. 76, The Great Controversy pag. 640, Testimonis for the Church, vol.1, pag.59). La Faptele Apostolilor 1, 7 scrie cu totul altceva iar prin Evanghelia dupä Marcu 13:32, chestiunea este definitiv lämuritä.
* A afirmat cä pânä la 22 octombrie 1844, Domnul Isus nu s-a suit la dreapta Tatälui (The Great Controversy pag. 480). Scriptura scrie contrariul la Evrei, 1:3, 13; 10:11-12, Faptele Apostolilor 7:55-56, Apocalipsa 3:21).

Ellen G. White, pioner al adventismului. A scris cärti de o imensä valoare teologicä si artisticä. Opera ei a fost atacatä de rechinii Vaticanului, iezuitii, care au mutilat-o adäugând texte contrafäcute cu scopul de-a stârni îndoialä, derâdere si ridicol. A fost o scriitoare inspiratä de Duhul Sfânt. Acolo unde s-a läsat condusä de propriul spirit, de propria inspiratie, a gresit. Erorile fäcute au determinat Conferinta Generalä sä ia atitudine. La Adunarea Generalä a C.G. din 2015, au adoptat mäsura reducerii piedestalului pe care au asezat-o cu mult timp înainte.

Asupra viziunilor pe care le-a avut, nu existä îndoialä cä asa a fost. Însä acolo unde a adus propriile completäri, supliment la ceea ce i s-a poruncit, a sävârsit grseli pe care vräjmasii le-au speculat iar apoi le-au folosit împotriva noasträ. A fäcut-o probabil din prea multä râvnä pentru binele si propäsirea Bisericii si nu se poate acuza pentru aceasta. A transformat propriile dorinte în profetii si aceasta a fost gresit. Dar nu i se poate reprosa aceasta fiindcä a iubit prea mult Biserica.
Am spus si repet: acest material poate räni sensibilitäti si stârni reprosuri ori acuze dar datoria noasträ de crestini este sä ne recunoastem greselile si sä le îdepärtäm. Ascunderea lor din motive de propagandä ori paranoia este un päcat. Perpetuäm o minciunä inversä si cu dublu efect: creem ridicolul si distorsionäm adevärul. Expun mai jos câteva dintre „profetiile” whiteine care s-au dovedit inexacte:

* A spus cä venirea Domnului Isus o va gäsi în viatä (Primeros Esctritos, pag. 15-16). Nu s-a împlinit.
* A spus cä Anglia va declara räzboi Statelor Unite în timpul Razboiului de secesiune (Testimonios para la iglesia, tomo 1, pag. 259). Nu s-a împlinit.
* A spus cä Räzboiul de secesiune american (1861 – 1865), era un semnal de apropiata venire a Domnului Isus. (Testimonios para la iglesia, tomo 1, pag. 260). Nu s-a împlinit.
* A spus în primii cincizeci de ani ai Secolului IXX cä Domnul Isus va reveni în putine luni (Primeros Escritos pag. 58,64,67). Nu s-a împlinit.
* A spus cä adventistii träitori în anul 1856, vor fi vii la a Doua Venire a Domnului (1 Testimonios, pag. 131,132). Nu s-a împlinit.
* A spus cä Domnul Isus va reveni înainte de abolirea sclaviei în Statele Unite (Primeros Escritos, pag. 35, 276). Nu s-a împlinit.

Unele afirmatii ale lui Ellen G. White sunt ciudate si putin ortodoxe. Am ales douä care desi slujesc scopuri distincte, au un numitor comun: o asa zisä comunicare divinä. Aceste douä exemple sunt alese aleatoriu si probeazä acelasi lucru: sunt incorecte.

*A afirmat cä Planul Bunävointei Sistematice (metodä prin care se strângeau contributiile membrilor pentru sustinerea lucrärii Bisericii primare) i-a fost arätat de Dumnezeu, ca fiind nimerit pentru Organizatia teritorialä AZS. Asa zisul Plan a functionat vreo câtiva ani apoi a sucombat. A apärut Dudley Marvin Canright, un om cumpärat de iezuiti, care a avut „revelatia” zecimii si pe care Biserica aplicat-o cu succes pânä în ziua de astäzi. Ulterior Ellen G. White, a sustinut cä i s-a arätat cä sistemul zecimii este oportun pentru Bisericä. De douä ori arätat si în forme diferite, nu prea e propriu de Dumnezeu, nu?

*În cartea Dietä si Hranä, chiar la începutul ei, Ellen G. White scrie cä Reforma Sanitarä este bratul îngerului al Treilea. Este o inexactitate temporalä aceasta. Dacä citim cu atentie textul biblic de la Apocalipsa 14, 6:10, observäm folosirea adverbului „apoi” dupä misiunea fiecärui înger ceea ce întäreste ideea de succesiune în timp. Dacä admitem, si trebuie sä o admitem, cä timpurile pe care le träim acum, sunt timpurile când primul înger este pe punctul de-asi încheia lucrarea, atunci Babilonul este ìncä în picioare, ba chiar urcä spre apogeul säu. Cel de-al Treilea înger nu a sosit încä, însä Reforma Sanitarä este prezentä printre noi si cu grandioase rezultate de vreo sutä cincizeci de ani! Un exemplu clar si evident cä Ellen G. White, din proprie inspiratie si initiativä proprie s-a dus mai departe decât i s-a arätat cu adevärat.

Înseamnä aceasta cä Ellen G. White este un prooroc mincinos? Nicidecum! Întreaga sa operä reflectä în mod evident prezenta unei Lumini speciale, asistenta cäläuzitoare a Duhului Sfânt iar de pe paginile marilor sale cärti te înväluie cäldura Cerului, te animä întelepciunea Divinä si te vindecä iubirea lui Isus. Cärti precum „Calea cätre Hristos” a schimbat viata a milioane de persoane în toatä lumea iar „Marea Luptä” a transformat modul de-a percepe lumea si existenta ei. De la locuitorii uriaselor metropole, la colibele din pädurile Amazoniei si pânä în igluurile eschimosilor, scrierile profetice au zidit si nu au distrus, au crescut si nu au vläguit, au întärit si nu au secätuit. Ellen G. White a fost un om a lui Dumnezeu!

Suntem parte în ecumenismul mondial. Facem de mult timp „politica” Vaticanului si ne supunem ordinelor Curiei Romane. Suntem parteneri de negoturi cu ei, ne aliniem sistemului sanitar catolic, introducem în Bisericä, obiceiurile pägâne romane, imitäm pânä la satietate sistemul lor preotesc, uitând faptul cä de fapt Domnul nostru a fost un laic. Inclusiv conducätorii alesi si plätiti de noi, se aratä dispusi chiar la concesia minciunii pentru a disimula bunele si „frätestile” relatii cu Vaticanul!
Mai jos de atât nu putem ajunge! Fratilor priviti în sus cäci de acolo ne vine Salvarea. Timpul dintre solia îngerului al Doilea si al Treilea va fi foarte scurt. Probabil un an. Pregätiti-vä uleiul pentru candele, încaltärile puse si toiagul pregätit de drum. La chemarea îngerului sä iesim si sä cäutäm Speranta. Domnul sä ne ajute pe toti. Amin!

Masacrarea crestinilor de cätre musulmani în Siria. De ce credeti cä Uniunea Europeanä va aduce pe bätrânul continent 60 de milioane de islamici pânä în anul 2020? Planul Kalergi pentru Europa, prevede exterminarea cui? A celor care nu vor sä primeascä semnul fiarei!

Barcelona,
09/07/2018

Controlul maselor a fost dintotdeauna näzuinta puternicilor lumii. De-a lungul istoriei conducätorii mici ori mari: regi locali, faraoni, satrapi, tirani ori împärati si- au condus supusii inducând teroarea, panica ori bucuria utilizând metode de propagandä si control mental simple si totodatä eficace.
Faraonii, controlau numeroasa populatie evreiascä stabilitä ìn tinutul Gosem, prin corvoade deosebit de dificile si prin dezbinare. Asirienii erau vestiti prin cruzimea pedepselor aplicate popoarelor luate în sclavie, motiv al fugii deznädäjduite a lui Iona, mesagerul Domnului, babilonienii executau familii întregi la cea mai nevinovatä dovadä de nesupunere ori rebeliune iar casele acestora erau transformate în ruine ca un mesaj direct la adresa oricärui imitator iar romanii dezbinau si conduceau iar când murmurul de nemultumire mocnea revolta, aruncau maselor nelinistite pâine si le ofereau spectacole de circ sângeros în arene.
Primul manipulator oficial din istoria omenirii a fost Nimrod fiul lui Cus, conducätorul care s-a împotrivit lui Dumnezeu si care a promis omenirii fäurirea unui nume, gâdilind trufia fiecäruia cu o promisiune de märire.
Uciderea Domnului s-a fäcut tot prin manipularea maselor: un grup de agitatori, oameni de nimic, plätiti de la biroul de presä al marelui preot, au räspândit stiri false despre o iminentä interventie militarä romanä împotriva tuturor si distrugerea lor ca popor; ca motiv invocau o învätäturä periculoasä promovatä de o mânä de pescari umili si care venea sä ameninte cezarul si imperiul!
Ulterior catolicii, prin tribunalele inchizitoriale, au propagat minciuni abominabile la adresa „ereticilor” reformatori cu scopul de-a manipula prin teroarea executiilor publice, constiintele a milioane de oameni, îndepärtându-i de la Adevär si Credintä.
În perioada contemporanä, atât comunistii cât si fascistii au marsat pe manipularea prin propagandä si teroare. Gulagurile bolsevice, ìnchisorile politice comuniste, lagärele de muncä fortatä, lagärele de concentrare sau exterminare naziste sunt exemple de control exercitat asupra maselor prin teroarea abuzurilor, privärilor de libertate, torturilor si omorurilor.
Astäzi, Guvernul Mondial dirijeazä dorintele si aspiratiile omenirii, vietile a miliarde de indivizi prin amenintare, santaj, groazä si ucidere, repartizate inegal pe suprafata pämântului dar urmärind acelasi scop: sclavizare si control absolut. Zonele lumii a treia sunt zone de conflict si genocid, zonele petrolifere sunt zone de prosperitate relativä si artificialä manipulate prin politica de preturi si o religie rigidä, amenintätoare si violentä, zonele europene, nordamericane si alte state din prima linie sunt zone controlate mental prin crize financiare, futbol (joc inventat de francmasoni), alte spectacole sportive, industria show bizului si a cinematografiei precum si prin amenintarea teroristä.

„Doctorul” Joseph Mengele, cäläul de la Auschwitz a experimentat pentru prima datä cu fiinte umane, metode chimice de control mental. Rezultatele acestor monstruoase experiente au fost folosite mai târziu în proiecte si cercetäri pe care CIA, le-a fäcut în decada anilor ´60, utilizând prizonieri (în general nord-coreeni) dar si cetäteni americani sau canadieni.

Cunoscut ca Proiectul MK Ultra, experimentul realizat de cätre Agentia Centralä de Informatii (CIA) asupra unor grupuri de prizonieri nord-coreeni iar mai târziu chiar pe cetäteni americani (adicti ai consumului de droguri, prostituate, oameni ai sträzii, ìn general persoane färä apärare) a început în 1953 si a continuat aproape o decadä pânä când a fost dat în vileag de cätre presä, a avut drept scop identificarea metodelor optime de control mental, atât la nivel personal, cât si la nivelul manipulärii maselor. Trebuie înteles cä aceste cercetäri continuä si astäzi, în secret si cä rezultatele acestora se aplicä färä sä stim, în societatea contemporanä. Manipularea mentalä în Proiectul MK (Mental Kontrol) Ultra, s-a realizat pe douä directii principale: una a fost cea chimicä iar cealaltä fizicä. Concret, injectarea de anumite substante (droguri) pe de-o parte sau stimularea creierului cu anumite unde electromagnetice, pe de altä parte, urmärind acelasi scop: controlul asupra vointei individului în scopul manipulärii absolute a acestuia. În ambele cazuri, concluzia experimentului a fost cä eficacitatea metodelor sporeste exponential dacä subiectul este supus o anumitä perioadä de timp unei „pregätiri” induse cu scopul „sensibilizärii” intelectului înaintea receptionärii „tratamentului” total.
În anul 1974, periodicul New York Times a dat în vileag aceste monstruoase experimente duse la capät pe solul american iar un an mai târziu o comisie a Senatului (numitä paradoxal Rockefeller!) revela existenta acestor abuzuri extreme însä nu a gäsit nici un document care sä facä luminä în acest caz si sä ducä la condamnarea vinovatilor. Cert este cä inducerea si controlul mental sunt metode agresive de dominare si aservire. Subiectul nu mai are vointä, este manipulat si ghidat dupä cum este comandat. Se cunosc câteva cazuri în care MK Ultra si-a dovedit teribila eficientä atât individualä cât si colectivä. Astfel, se pare cä asasinul senatorului Robert F. Kennedy, abominabilul Sirham Sirham a fost modificat intelectual si ghidat în actiunea sa, sinuciderea colectivä din Guyana a membrilor sectei lui Jim Jones Templul Soarelui, a fost comandatä iar masacrul petrecut la lansarea ultimei pelicule Batman, în Aurora (Colorado) a fost o consecintä a aceleiasi induceri.

James Holmes, asasinul din Aurora, Colorado, autorul masacrului de la inaugurarea ultimei pelicule cu Batman a fost un individ modificat mental si programat pentru a ucide. A fäcut parte din Proiectul MK Ultra. În imagine: înainte si dupä experiment.

Un derivat de clasä nouä al Proiectului MK Ultra este Proiectul Monarch, dezvoltat de cätre arhitectii Noii Ordini Mondiale, destinat „pregätirii” maselor mari de persoane în vederea receptionärii elementelor de control, dus la capät prin intermediul asa numitelor stele din lumea show bizului, a cinematografiei, comunicatiilor sau sportului. Metodele impuse sunt realmente sadice si duc la ruinarea fizicä si psihicä a protagonistilor, la exitus prin sinucidere ori la internarea definitivä în ospicii. Creatia unei minti controlate, sclavizata si care poate fi activatä în orice moment pentru a duce la capät actiuni dictate de cätre controlator a fost proorocitä în cartea Apocalipsei si poartä numel particular de „semn al fiarei”. Este o tehnicä care include elemente de abuzuri de ritualuri satanice (SRA „satanic ritual abuse”) si dezordini multiple de personalitate (MPD „multiple personality disorder”), fiind o combinatie de psihologie, neurologie, ritualuri ocultiste si abuzuri fizice pentru a crea în autori (sclavi, propriu- zis!), altä personalitate distinctä de cea initialä, normalä si naturalä si care poate fi activatä la comanda stäpânului. Acesti „modificati” ai Proiectului Monarch, în general interpreti celebri, mari actori, sportivi de renume sunt programati sä fie sclavi sexuali si propagandisti de mesaje subliminale pentru publicul larg prin care acestia sunt pregätiti ìn vederea receptionärii unui element de control care vom vedea mai departe ce este.

Ceea ce lumea ignorä este faptul cä toate aceste metode de control mental îsi au originea în „experientele mistice” ale lui Ignacio de Loyola, fundatorul Ordinului Iezuit, numite „meditatii alfa”; prin intermediul unei bäuturi alcoolice cu efecte halucinogene (absintul), acesta cädea în transä (probabil delirium tremens) si avea  „viziuni” în care conversa cu Fecioara Maria, de la care primea instructiuni. Noi stim, cine era de fapt acest spectru din conversatiile „sfântului”! Aceste întâlniri esoterice erau atât de puternice si creau asa mare impact în personalitatea misticului încât propoväduirile lui religioase pätimase au atras atentia Inchizitiei, care la dus înaintea Tribunalor de credintä de 7 ori si de tot atâtea ori a fost condamnat la temperantä si penitentä. Mai târziu, când s-a „fäcut” cu controlul politic al acestei temute institutii a introdus metode de investigare, de interogare si de torturare de inspiratie militarä. Din acest moment Inchizitia a devenit instrumentul cel mai letal împotriva omului inventat de om, de pânä atunci.

Miscarea ecumenicä este o tendintä contemporanä initiatä de cätre Biserica Catolicä, care cautä restaurarea unitätii crestinilor sub tutela Vaticanului. Ea s-a ìncheiat practic anul trecut când dupä 500 de ani de Reformä Protestantä, aceasta a încetat sä mai existe desi a încetat sä mai protesteze cu mult timp înainte.
Biserica Adventistä a fost ultimul dintre cultele religioase care a aderat la aceastä miscare desi sefii bisericii tin sub secret acest fapt, afirmând cä îsi pästreazä încä statutul de observatori la sedintele Consiliului Mondial al Bisericilor. Este desigur un eufemism acest „statut de observator”, o minciunicä învelitä în duplicitatea unor lideri apartinând masoneriei din tatä în fiu si care din dorinta avaritioasä de-asi pästra privilegiile castei mint cu nerusinare asupra unui fapt, mai evident ca lumina zilei! În Bisericä, au pätruns elemente care ne identificä cu doctrina catolicä pägânä, evidente ale controlului pe care Guvernul Mondial îl exercitä asupra doctrinei advente si manipulärile de constiintä provocate de cätre iezuitii infiltrati sau cozile lor de topor din interior si despre care cartea Apocalipsei avertizeazä si despre care s-a scris în acest blog în mod detaliat.
Unul dintre elementele prin care Vaticanul cautä sä altereze constiinta viitorilor membri adventisti este acela de-a organiza dupä tipicul boys scout (o inventie masono – iezuitä, despre care am scris) grupuri de cercetasi, pathfinderi si sä le inducä preceptul militar al ascultärii, al supunerii fatä de ordinele sefilor, deci sä fie pregätiti sä asculte mai mult de om decât de Dumnezeu. În Manualul Comunitätii AZS, editia 1994, pagina 152 – 153, se vorbeste despre Clubul Cercetasilor. Aceastä carte a fost întocmitä de niste oameni care fäceau parte din masonerie si care erau condusi la rândul lor de iezuiti. Nu veti gäsi nicäieri în Scripturä, o singurä referintä asupra unei astfel de activitäti. Ea nu este biblicä ci este de inspiratie satanicä. Aproape peste tot în acel Manual întâlnesti  elemente toxice dovadä cä cei care l-au lucrat au fost îmbräcati în sutanä întunecatä!

Unul dintre numeroasele video -uri care abundä în You Tube si care ne aratä starea jalnicä în care am ajuns. Mä întreb ce poate spune Domnul Isus despre „militarizarea” tineretului din Biserica Sa!? Nu intru în detalii si nu descriu simbolistica satanicä de care se „bucurä” spectacolul. Am fäcut-o în articolul intitulat „ATENTIE, SE INOCULEAZA VENIN MORTAL COPIILOR VOSTRI!” Vreau doar sä atrag atentia asupra nesimtirii celor care sunt casta conducätoare din Bisericä si asupra trädärii acestora. Nu spun o noutate. Istoria biblicä e plinä de acte de mizerabilä vânzare pe care tagma preoteascä începând cu Aron, trecând pe la Ana si Caiafa si terminând cu cei care l-au condamnat la moarte prin lapidare pe diaconul Stefan, au päcätuit împotriva lui Dumnezeu. Nimic nou sub soare, ar spune înteleptul Solomon, ce a fost va ma fi si ce s-a fäcut se va mai face! Iatä un adevär cu valoare de axiomä!

Am afirmat cä un control mental efectiv este acela care beneficiazä de pregätire inductivä si cä manipularea este cu atât mai eficientä cu cât lucreazä în mintile tinere.
„Semnul fiarei”, acela care se va aplica locuitorilor pämântului pe mâna dreaptä ori pe frunte nu este un semn grafic care va face distinctie între poporul lui Dumnezeu si cei aflati în partea întunecatä a existentei umane, ci este un cip care va contine informatia de bazä a numärului 666, numärul numelui fiarei pe care noi o identificäm cu institutia papalä, datele de identificare ale subiectului, fisa medicala, contul bancar etc. si va functiona ca receptor de comenzi de la un Centru, si emitätor de impulsuri electromagnetice, pervertind gândirea si anihilând vointa purtätorului. Astfel, avem gata pregätit tineretul pentru receptionarea cipului. Vor fi niste manipulati, „crestini” ecumenici, o armatä de supusi gri, de sclavi, dominati de o fortä ocultä care-i va conduce la negarea Dumnezeului cel vesnic si îi va face sä se închine unui „înger de luminä” mincinos, adicä satanei. Acesta este drumul care conduce la New Age, religia Noii Ordini Mondiale si care trece si prin militarizarea tineretului Bisericii, fiind acesta unul dintre motivele pentru care am ajuns ori suntem pe punctul de-a fi värsati din gura Domnului.

Cipul care o datä implantat îti ordonä când, cum si cui trebuie sä te închini. Pentru ca acesta sä fie mai efectiv subiectul are nevoie de „pregätire” prealabilä. Aceasta se obtine imitând „idolii” pe care ni-i dä industria divertismentului: cântäretii, actorii, sportivii etc. Viata acestora, fie realä, fie aceea de fictiune este plinä de sex interzis, de pornografie, de alcool, de droguri, de sodomie si violentä si care ne pervertesc gândirea, negând pe Dumnezeu si deschizând poarta unei lumi diafane, färä restrictii, färä reguli si färä moralä în care totul este dulce, acceptat si permis. Acolo unde aceasta nu functioneazä din cauza barierei culturale si religioase, ei ne învatä sä fim ascultätori, supusi si împlinitori de ordine transformându-ne printr-un spirit militar, fals educativ, fals crestin cu origini în räzvrätitul Nimrod fiul lui Cus (cel care i-a învätat pe oameni sä se batä!) si colorat în culorile masono -iezuite cu care Biserica Adventistä se împopotoneazä, lepädâdu-si vesmântul de Mireasä a Domnului.

Barcelona,
06/07/2018

Zecimea în forma sub care se gäseste astäzi implementatä în Bisericä are origini omenesti si se regäseste în planul iezuit de contrareformä. Iezuiții s-au infiltrat de timpuriu in Biserica, pe filiera masona și fideli jurământului loyolian de inițiere n-au făcut nici o excepție de la metodele de intoxicare. Ei au stiut cä banul este „rädäcina tuturor relelor” si care în mod inevitabil creazä probleme de eticä în Bisericä. Aceste fisuri în comportamentul liderilor pot släbi organismul Bisericii semänând neîncrederea între credinciosi producând fricțiuni și disensiuni. Moralitatea si banul sunt doua entitäti în opozitie si cu excludere reciprocä.
Infiltrati in Biserica, iezuiții au lucrat fie direct, fie prin intermediari amenințati, șantajați uneori cumpărați, dar în täcere si cu osârdie pentru a-si atinge scopurile perverse, determinând prin pozitiile pe care le-au dobândit în organigramä alterarea unor principii de dogmä, modificari în scrierile ecleziastice sau denigrarea unor personalitäti care s-au mentinut curate de influenta lor toxicä.

1. Scurt istoric al zecimii.
Pentru prima datä Scriptura, ne vorbeste despre zecime în Geneza 14, cu ocazia unui conflict între niste regi locali si aliații lor în care a intervenit Avram pentru a-l salva pe Lot si ai lui, cazuti în captivitatea lui Chedarlaomer. Lot a fost eliberat împreunä cu toate posesiunile lui ca si toti prizonierii care erau dusi în robie.
„Melhisedec, împäratul Salemului, a adus pâine si vin – el era preot al Dumnezeului celui Preaînalt…”Binecuvântat sä fie Dumnezeul cel Preaînalt, care a dat pe vräjmasii täi în mâinile tale! Si Avram i-a dat zeciuialä din toate.” (Geneza 14: 18,20)
Razonul pentru care Avram a dat zeciuiala a fost gestul de multumire pe care el a înteles sä-l facä lui Dumnezeu, prin intermediul preotului pentru victoria färä pierderi pe care a obtinut-o împotriva inamicului. Trebuie väzut cä Avram, a dat zecimea din ceea ce a capturat, adicä din prada de räzboi si nu din ceea ce era a lui. Observäm cä Avram a dat zeciuialä de bunävoie iar nu împlinind o poruncä. Nu existä nici o înregistrare biblicä, nici înainte si nici dupä acest eveniment care sä arate cä Avram a plätit sau a dat zecime din agoniseala lui desi a fost un om deosebit de bogat: „Avram era foarte bogat în vite, în argint si în aur” (Geneza 13:2)

Avram a dat zeciuialä lui Melhisedec, preotul lui Dumnezeu din captura de räzboi ca un act de multumire pentru victoria îngäduitä de El si pentru faptul cä aceasta a fost obtinutä färä pierderi. Nu avem nici o relatare biblicä din care sä tragem concluzia cä înainte ori dupä acest eveniment Avram ar fi dat zecime din extinsa lui avere.

A doua oarä Scriptura vorbeste despre zecime în Geneza 28: 20-22, când Iacov a fäcut un jurämânt lui Dumnezeu în timpul cälätoriei pe care o fäcea spre Haran, dupä noaptea în care a visat scara rezematä în cer pe care coborau si urcau îngerii Domnului. Notäm cä Iacov promite lui Dumnezeu, zeciuiala din tot ceea ce va obtine în viitor ca o conditie a grijii pe care Domnul trebuia sä o manifeste fatä de el (alimente, îmbräcäminte, ocrotire) în lunga si periculoasa cälätorie si cä Iacov impune propriile norme si nu o împlinire a unei porunci ori legi din partea lui Dumnezeu. Iacob pur si simplu vroia sä pläteascä ceea ce Dumnezeu îi dädea cu bunävointä.

Iacov face o promisiune lui Dumnezeu si o conditioneazä. Iacov stabileste propriile reguli ìn darea zecimii. El nu împlineste o poruncä expresä din partea lui Dumnezeu. Aceastä normä nu exista atunci, ci a apärut o datä cu iesirea poporului evreu din captivitatea egipteanä ca un instrument de subzistentä pentru o semintie färä mostenire teritorialä.

Zecimea este impusä ca normä în Numeri 18:21, 23:24, pentru leviti ca un mijloc de trai asigurat de cätre copiii lui Israel, fratilor lor care se dedicau preotiei si slujbei la Templu. Zecimile trebuiau date numai preotilor leviti care serveau la sanctuar. A dispus Dumnezeu, prin aceastä normä darea zecimii sub formä de bani? Nu! În Leviticul 27: 30-34, Dumnezeu porunceste lui Moise, ce fel de produse fac obiectul zecimilor: grâne, fructe, animale…Dumnezeu cunoastea puterea nimicitoare a banului, fie cä era sub formä brutä de aur ori argint, fie sub formä de monezi si de aceea a interzis plata obligatiei astfel!
Zecimea anualä este reglatä în Deuteronom 14:22-29 si reprezintä un mijloc de särbätorire în fata bunävointei pe care Dumnezeu o acorda poporului säu. Aceste daruri reprezentând a zecea parte din produsele câmpului si a întâilor näscuti ai turmelor se puteau preface în aur si argint pentru cumpärarea celor necesare särbätorii (alimente si bäuturi) fiind consumate într-un loc desemnat de cätre Domnul. Este probabil unica îngäduintä de acest fel pe care o acorda Dumnezeu omului tinând în seamä cä banii proveniti din acesta vânzare erau destinati propriei folosinte.
Zecimea celui de-al treilea an (Deuteronom 14: 28-29) era destinatä levitului local, a orfanului, a väduvei precum si a sträinului aciuat în cetätile evreiesti fiind constituitä din veniturile campestre ale copiilor lui Israel acumulatä în cetätile de resedintä.
Aceste norme stabilite de cätre Dumnezeu tinteau spre Marele Sacrificiu fiind actiuni colaterale menite sä sustinä treazä încredintarea poporului spre Mesia. Chiar asa fiind, coruptia era activä si lucrätoare în popor fiindcä multi erau cei näräviti la läcomie oprind ori drämuind ceea ce le poruncea norma. Dumnezeu se adreseazä poporului prin intermediul lui Maleahi si le spune de la obraz: „Se cade sä însele un om pe Dumnezeu cum Mä înselati voi? Dar voi întrebati: -Cu ce Te-am înselat?- Cu zeciuielile si darurile de mâncare.” Dumnezeu se adreseazä poporului din acele timpuri cei care trebuiau sä întretinä pe fratii lor levitii si nu o fäceau din avaritie. Astäzi existä leviti în biserica crestinä? Nu! Domnul a murit pentru noi. Mielul de Jertfä a fost Sacrificat. Perdeaua dinläuntrul Templului, s-a rupt de jos si pânä sus. Preotii au dispärut iar credinciosul nu mai aduce nici jertfe de sânge, nici daruri de mâncare, vorbind direct în rugäciune cu Domnul säu cäci El : „A sters zapisul cu poruncile lui, care stätea împotriva noasträ si ne era potrivnic, si l-a nimicit pironindu-l pe cruce.” El ne-a eliberat de orice constrângere inclusiv de contabilitatea primejdioasä a zecimii pervertite „Cäci El este pacea noasträ, care din doi a fäcut unul si a surpat zidul de la mijloc care-i despärtea si în trupul Lui, a înläturat vräjmäsia dintre ei, Legea poruncilor, în orânduirile ei, ca sä facä pe cei doi sä fie în El Însusi un singur om nou, facând astfel pace, si a împäcat pe cei doi cu Dumnezeu într-un singur trup, prin cruce, prin care a nimicit vräjmäsia.” (Efeseni 2: 14-16).

2. Zecimea Domnului Isus.
Domnul Isus si ucenicii säi nu au dat zecimea. El si Petru au plătit birul roman (tributum capita) care se colecta la Templu și darea de doua drahme pentru Templu, însă nu au dat zecimea. Un paradox, nu? Venitul lor se compunea din darurile și ajutoarele care le primeau. Aveau o punga și un trezorier corupt, pe Iuda vânzătorul: „…ca unul care ținea punga lua el ce se punea in ea.” (Ioan 12:6). Domnul Isus și ceilalți nu aveau produse ale câmpului, nici turme cu miei ori vitei, stupi cu miere sau negoturi. Majoritatea dintre ei erau zilieri șomeri, unul era funcționar al statului iar ultimul un pierde-vara școlit, dar cu moralitate îndoielnică invidios, mincinos, hoțoman și lacom de bani, deci nu aveau de unde da zeciuiala cuvenita după rânduiala de la Templu, însă aveau o punga și o anumită suma de bani, suficientă pentru întreținerea vremelnică, ba chiar și pentru binefaceri, însă nu pentru zecime. Domnul era respectuos cu propria norma.
„Vai de voi, cärturari si farisei fätarnici! Pentru cä voi dati zeciuialä din izmá, din märar si din chimen si läsati nefäcute cele mai însemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila si credinciosia; pe acestea trebuie sä le faceti, si pe acelea sä nu le läsati nefäcute.” (Matei 23:23)
Meticulozitatea contabilä a clasei religioase a poporului evreu era de admirat la ora de a stinge datoria stabilitä prin norma Divinä, dar aceasta îi convertea în persoane seci si reci färä sentimente fatä de fratii lor nevoiasi. Se simteau îndreptätiti sä aspire la binecuvântarea lui Dumnezeu, mai mult ca oricare dintre muritori fiindcä împlineau precis si strict porunca. Se simteau superiori fatä de restul poporului, o castä privilegiatä si deosebitä.
Oare nu întâlnim astäzi prin Bisericä astfel de personaje, îndreptätite sä se simtä superiori în „credinciosia” lor prin faptul cä sunt niste contabili perfecti în precizia plätii lor?
Asa cum observäm în textul citat, Domnul încrimineazä fariseilor si cärturarilor nu faptul cä dädeau exact a zecea parte din toate produsele lor si bine fäceau împlinind meticulos porunca cäci încä Jertfa nu fusese fäcutä, ci lipsa lor de împreunä simtire cu fratii lor aflati în situatii precare. Vedem cä Domnul Isus, se adreseazä fariseilor si cärturarilor iar nu Bisericii crestine. Astäzi existä printre credinciosi „farisei” ipocriti si „cärturari” infatuati dar n-am väzut pe niciunul împlinind legea leviticä aducând zeciuiala „din izmä, din märar si din chimen”…desi sunt în Bisericä, de zeci de ani!

3. Zecimea în Biserica paulianä
Pare de neînteles pentru un om atât de întelept ca Apostolul Pavel, neînvätând neamurile în „tehnica” zeciuielii. În niciuna din epistolele lui adresate comunitätilor din Europa ori din Asia Micä, nu scrie un singur rând despre zecime fiind de asteptat sä descifreze neinitiatilor adicä neamurilor, o astfel de „datorie” ce decurgea dintr-o normä leviticä. Dar nu, Pavel vorbeste doar despre „daruri si ajutoare” si nu despre zeciuieli desi erau multi credinciosi printre neamuri fie agricultori, fie crescätori de animale, fie meseriasi. Ba, el însusi fäcea uneori oficiul fäcätorului de corturi dar nu spune nicäieri, cä al zecelea produs era destinat slujbei din comunitate.
În 2 Corinteni 9, Apostolul Pavel se adreseazä Bisericii din Corint, adicä unor oameni mai înstäriti, negustori greci ori meseriasi din toate neamurile, probabil si romani cantonati aici, ori familiari ai acestora pentru o cerere stringentä: starea de necesitate a „Conferintei Generale” aflatä atunci la Ierusalim si al cärui presedinte „de jure et facto” era Petru. Nu le cerea acestora o zecime din zecimea strânsä (care ar fi fost partea cuvenitä de drept dupä regula leviticä) ci daruri si ajutoare de bunä voie pentru niste frati aflati la ananghie. Pavel întelegea cä norma zecimii s-a autodizolvat la piciorul crucii fiind o prevedere valabilä pentru Templu si preotime. Cum acestiau l-au negat pe Mesia si l-au ucis, ei însisi s-au condamnat la uitare, dezaprobare si desfiintare.
Apoi, la 1 Corinteni 16 1:3, Pavel gläsuieste: „Cât priveste stângerea de ajutoare pentru sfinti, sä faceti si voi cum am rânduit Bisericilor Galatei. În ziua dintâi a säptämânii, fiecare dintre voi sä punä deoparte, acasä, ce va putea, dupä câstigul lui, ca sä nu se strângä ajutoarele când voi veni eu. Si când voi veni, voi trimite cu epistole pe cei ce îi veti socoti vrednici ca sä ducä darurile voastre la Ierusalim.” Apostolul Pavel era un om ordonat si cu respect pentru ziua Sabatului. Nici darurile si nici ajutoarele pentru sfintii din Ierusalim, nu trebuiau sä se strângä în Ziua Sfântä si aceasta din douä motive: pentru a nu pângäri Sabatul cu activitäti nefiresti si pentru a împlini recomandarea Domnului despre „sä nu stie stânga, ce face dreapta”. Asadar ajutoare si daruri nicidecum zecimi. Acasä, la fiecare, nu în adunäri. În ziua dintâi a säptämânii si nu în ziua Sabatului.

Corintul era o cetate cosmopolitä si bogatä. Fratii de aici erau poate cei mai înstäriti dintre crestinii Bisericii primare. Darurile si ajutoarele erau destinate „Conferintei Generale” din Ierusalim unde viata Sfintilor Apostoli era dificilä si cu primejdie de moarte sub prigonirea Sinedriului si a ocupantului roman. Pavel, nu a cerut pentru ei partea proportionala din zecime ci daruri si ajutoare.

4. Istoria zecimii în Biserica Adventistä sau despre trädarea lui Dudley Marvin Canright.
La ìnceputurile sale, Miscarea Adventä a înteles sä-si finantieze lucrarea prin intermediul unui sistem de taxe numit Plan de Bunävointä Sistematicä. Acest plan se traducea în aproximativ 1% din veniturile totale anuale obtinute de cätre credinciosi si semnifica transformarea în lichiditäti, a ceea ce realizau agricultorii, crescätorii de animale, piscicultorii, forestierii, apicultorii, mestesugarii, meseriasii etc. din Bisericä. Cu acesti bani se sustineau predicatorii itineranti iar nu pastorii comunitätilor formate si în activitate care trebuiau sä se întretinä singuri. Trebuie arätat cä Ellen White, s-a arätat initial împotriva lenii ecleziastice, deci a plätii pastorilor din colecta anualä realizatä, sfätuindu-i pe acestia sä caute sä-si sustinä cheltuielile cotidiene prin mijloace proprii si sä nu îngreuieze Biserica si lucrarea de evanghelizare.
Un personaj cu totul insolit strecurat în pätura înaltä a conducerii Bisericii, a fost Dudley Marvin Canright (1840 – 1919); instruit în Albion Academy, din Albion (New York), colegiu condus de iezuiti, desi provenea dintr-o familie de Metodisti, acest tânär inteligent si persuasiv, a reusit sä se introducă pânä in zona de influența a Bisericii in doar câțiva ani ajutat de nimeni altul decât de James Springer White, unul dintre stâlpii adventismului!
Cu ocazia unei serii de evanghelizare realizatä de James S. White, în condadele statului Michigan între 1859 – 1860, Dudley se converteste la adventism iar sase ani mai târziu sfätuit de cätre John N. Loughborough (unul dintre fundatorii Miscärii), impresionat de elocinta deosebitä ca si de talentul scriitoricesc a acestuia, inträ în lucrarea misionarä  fiind hirotonit ca pastor în 29 may 1865, de catre James S. White si John N. Loughborough.
A fost pentru o perioadä de timp secretarul personal al lui James White si redactor columnist al oficiosului adventist Review and Herald. Se cunoaste faptul cä tânärul Canright era deosebit de apreciat de cätre familia White, mai ales cä în 1867, s-a cäsätorit cu Lucretia  Cranson, o orfanä crescutä partial în casa lor. Credem cä a fost atunci când
iezuitii au pus ochii pe tânärul Dudley si l-au fäcut agentul lor,  infiltrându-l în chiar inima Bisericii. Probabil cä Ellen White, a simtit cä în spatele acestui personaj, cu o vastä cunoastere a Bibliei si a profetiilor, a spiritului combativ pentru cauza adventismului, se ascundea un individ obscur si periculos fiindcä de multe ori i-a reprosat prin viu grai iar mai târziu în scris, modul autoritar si superior de-a trata problemele ecleziastice curente.

Planul Bunävointei Sistematice, s-a dovedit a fi un esec iar finantarea lucrärii a intrat într-un impas care i-a pus într-o situatie stânjenitoare pe conducätorii Bisericii. În 1876 Dudley Canright publica în Review and Herald (numärul 17, februarie) o serie de articole despre Maleahi 3, 8:11 sustinând cä „zecimea ìn bani este planul biblic pentru sustinerea lucrärii advente” si cerea ca toti adventistii ar trebuie sä se alinieze acestei metode pentru glorificarea lui Isus Hristos (R & H, pp 50,51). Aceastä idee nu a fost deloc consultatä cu pärintii Bisericii. Credem cä a fost inspiratä de cätre iezuitii cu care Canright era în contact de ani buni si care înconjurau pe dinäuntru si pe dinafarä nucleul dur al Conferintei Generale. Când s-a adoptat Planul Bunävointei, în discutiile preliminare James S. White, a respins cu fermitate planul zecimii despre care scria în Review and Herald, numärul 9 din aprilie 1861, urmätoarele: „Noi credem si sustinem cä sistemul levitic al zecimii nu este ìn concordantä cu constiinta credinciosilor care cred în mesajul celui de-al Treilea Înger…Acel sistem era necesar în planul lui Dumnezeu pentru preotimea leviticä dar mesajul actual pentru poporul Säu are alte conotatii…”
Contabilitatea Bisericii era în numere rosii. Situatia era dificilä. Canright persuasiv si viclean. Astfel, în primävara lui 1876, Conferinta Generalä aprobä planul iezuit al zecimii pentru întreaga Bisericä, cu binecuvântarea „vizionarä” a lui Ellen White. Pare de neînteles cum „Serva Domnului” a dat votul pozitiv pentru aceastä mäsurä ne-biblicä si cum nu si-a dat seama de imensul deserviciu moral pe care sistemul zecimii avea sä-l producä Bisericii, în viitor! Dupä inocularea veninului Canright abandoneazä Biserica adventistä (1884) optând pentru biserica baptistä motivându-si gestul prin neîntelegerile repetate cu Ellen White! A ajuns din aceastä posturä cel mai înversunat critic al dânsei desi i-a preluat ideea zecimii în chiar esenta sa catolicä: „Dumnezeu reclamä necesitatea zecimii ca pe o platä pentru päcat” (TS 4 p.467) „Ceea e este necesar sä faceti este sä vä aduceti darul (zecimea n.a.) pentru päcat la altar iar Dumnezeu, îl va accepta si te va ierta.” (TS 4 p.339). Oare nu asa ceva a condamnat Martin Luther, pärintele Reformei? Bani pentru päcat!? Curios este faptul, cä mai târziu ea însäsi a dirijat propria zecime spre anumite persoane în special pentru Sarah Hallock Lindsey, prima pastor femeie (!?), contrazicându-se si condamnându-se ea singurä!

5. Constituirea castei pastorilor si coruptia ecleziasticä.
Apostolul Pavel aseza pastorii, undeva, în Bisericä. Nu a precizat locul lor în mod special dar în nici într-un caz nu i-a pus în fruntea comunitätilor. Aceastä cinste revenea prezbiterului, adeväratul stâlp al Bisericii, cel care trebuia „sä stie fiecäruia cum sä räspundä”. Din nefericire, modelul laic imaginat de Apostolul Pavel a cäzut în uitare si o clasä de pastori, separati de credinciosi prin trufasä superioritate si sustinuti în functiune printr-un sistem financiar ne-biblic numit zecime, s-a fäcut cu destinele Bisericii, creînd premizele unei coruptii si räutäti inimaginabile. Ticälosia si nenorocirea Bisericii, asa cum sunt evidentiate în Apocalipsa 3,17, sunt atributele coruptiei ecleziastice având ca motor blesmatul ban, iar cauzä casta pästoralä.
Färä îndoialä prin zecime se strâng cantitäti importante de bani. Se asigurä castei pastorale salarii grase si avantaje considerabile, lucruri de care Apostolul Pavel nu a vrut sä beneficieze. Dar unde este umilul Pavel si unde este pastorul încrezut din ziua de astäzi? Pastorii astfel momiti, fac voia celor ce-i plätesc, färä sä clipeascä si färä sä întrebe nimic. Potrivit documentelor generate de ultima reuniune a Conferintei Generale, rezultä cä numai „pastorii de încredere” pot intra în sistem, predicând de la anvon ceea ce se „coace” în sferele înalte. Orice întrebare indiscretä este pedepsitä. Cenzura si amenintarea somajului sunt armele toxice ale conferintelor, uniunilor si a Conferintei Generale împotriva orcui încearcä gustul rebeliunii! Vorbitorii laici trebuie sä fie controlati de cätre pastor. Dacä nu se încadreazä în sablonul stabilit numit „ascultare”, nu se pot urca la anvon. Cu sigurantä astäzi laicul Domn Isus, nu ar fi acceptat în predicare! Nu s-ar bucura, de încrederea pastorului… În astfel de conditii mai existä „pästori buni”? Oare turma nu e risipitä si pradä usoarä päcatului?
Afläm cu stupoare cä zecimea este folositä cu nerusinare în negoturi lumesti. Cä se fac tranzactii cu arme, instrumente pentru ucidere ori afaceri veroase cu Vaticanul, mama curvelor si spurcäciunilor pämântului… Dar îi mai pasä cuiva când am „hotärât” tot la ultima sedintä a Conferintei Generale, cä venirea Domnului Isus, nu mai este iminentä ci cä se va produce cîndva…!?

Avaritia färä margini a castei conducätoare din Bisericä, a determinat sä se facä investitii de sute de milioane de dolari din banii zecimilor în fabrici de armament si în special în a compania Berretta, proprietatea Ordinului Iezuit. Ce, ar spune Domnul nostru despre aceastä imagine? Rusine, sä ne fie!

Concluzie:
– Avram si Iacob nu au dat zecime motivati de o lege Divinä si nici nu au dat aur sau argint ca zecime.
– Nu existä nici o înregistrare biblicä despre permanenta aceastei legi levitice în Noul Legämânt.
– Pastorii Bisericii actuale nu au nici un fel de autorizatie din partea lui Dumnezeu pentru a receptiona zecimea din care sa-si pläteascä propriile salarii si nici salariile administratiilor de la conferinte, uniuni si Conferinta Generalä. Pastorii nu sunt nici pe departe preotii din Vechiul Testament si nu pot träi din zecimea poporului.
– Domnul Isus a pus fin la cruce legii ceremoniale. Sistemul zecimii era energia care misca ceremonia de la Templu. Când izvorul energiei s-a stins, fluxul de asemenea a încetat. Activarea lui în mod arbitrar a dat nastere unei caste ecleziastice în totalä discordantä cu cele stabilite de cätre Apostolul Pavel.
– Credinciosii care nu dau zecime nu gresesc. Acolo unde nu este lege, nu existä nici pedeapsä. Credinciosii care înteleg sä contribuie la lucrarea Evangheliei cu daruri si ajutoare împlinesc Cuvântul lui Dumnezeu. Zecimea în Noul Legämânt este inexistentä. Astäzi, modalitatea de-a colecta zecimea are origini omenesti si chiar mai räu, iezuite!
– Credinciosii care nu pot aduce daruri sau ajutoare nu sunt condamnati asa cum dorea sä arate Ellen White („Zecimea este a lui Dumnezeu si cine se interpune acestei cerinte va fi pedepsit cu pierderea comorii ceresti” 9T 249 -250); Aceastä amenintare nu are nici un suport biblic. Scriptura ne spune cä zecimea era pentru leviti. Dumnezeu nu a schimbat legea Sa. Noi, crestinii suntem iertati prin sângele sfânt al Domnului, care a curs atât pentru cel bogat cât si pentru cel särac (1 Petru 1:18,19). Familia White era săracă. După introducerea birului numit zecime și după ce „viziunile” au început sa se vândă, au ajuns bogați. Urmașii lor trăiesc bine din drepturile de autor. Sa-mi arate cineva cand și unde, un profet al Domnului și-a vândut profețiile!
– Dumnezeu a interzis zecimea anticä, în monedä. Aceasta se aducea din produsele câmpului ori animalele din turmä dupä o normä precisä.
– Pastorii comunitätilor trebuie sustinuti prin daruri voluntare. Acestea trebuie sä fie generoase cäci Dumnezeu iubeste o inimä generoasä. Säracii, väduvele si orfanii trebuie ajutati înaintea oricärui proiect fantezist ori megaloman menit sä hräneascä orgolii desarte. Este un päcat mortal sä se foloseascä darurile copiilor lui Dumnezeu în negoturi lumesti (actiuni în factorii de armament, afaceri directe în industria farmaceuticä si cu Vaticanul, cälätorii si sejururi în hoteluri de lux cu ocazia convorbirilor pe teme ecumenice, case de odihnä si recuperare pentru casta pastorilor si familiile lor, negoturi private din banii Bisericii etc.).

Am publicat un articol despre „13 Metode bazice de-a identifica un iezuit infiltrat” (01/04/2018). Eu, am gäsit în activitatea lui Dudley Marvin Canright, autorul sistemului actual al zecimii în Bisericä, cel putin 3 puncte care sustin ideea ca acesta era un iezuit infiltrat:
– a negat ulterior sfintenia Sabatului ca si legea sanitarä;
– a glorificat duminica afirmând cä e ziua Domnului fiindcä El a ìnviat în aceastä zi;
– a glorificat sărbătorirea Nașterii și a Pastelui catolic.

Sabadell – Barcelona
20/06/2018

Multi au încercat sä dea o interpretare corectä (literarä si simbolicä) a Cärtii Apocalipsei ori sä descifreze fragmente din ea dar au esuat fiindcä s-au lovit fie de impermeabilitatea cripticä a scrierii, fie de imposibilitatea „traducerii” multitudinii simbolurilor sale. Aceasta fiind explicatia „stiintificä” la care subscriu partial. Cealaltä este lipsa de har a celor care s-au încumetat cu o astfel de lucrare si cu care sunt în total acord.
Cartea Apocalipsei este o carte încriptatä si integral profetică. S-au imaginat programe informatice pentru a încerca decodificarea textelor, însä niciunul nu a reusit. Aceastä operä monumentalä poate fi înteleasä numai duhovniceste fiindcă se tratează de chestiuni înalte ale lui Dumnezeu. Pentru aceasta expertii nu au nici o explicatie.
Temporal, Apocalipsa începe la anul 100 dH, acopere o parte din timpurile profetice descrise in Cartea lui Daniel și marchează ultima secunda a omenirii, fiind astfel scrierea profeticä dedicatä timpurilor sfârsitului, de la dezrădăcinarea evreilor din Ierusalim si terminând cu strämutarea Copiilor lui Dumnezeu, în Noua Cetate.
Interesant detaliu asupra acestor doua Cärti profetice este cä autorii lor, au fost persoane mult iubite de cätre Domnul (Daniel era „om preaiubit si scump” iar Ioan era „ucenicul preaiubit”), nefiind putin lucrul acesta, tinând seama de importanta descrierilor ca si de complexitatea si solemnitatea mesajelor. Viziunile trebuiau sä gäseascä în autori nu numai o relatare seacä, telegraficä ci si concordanta cu sensibilitatea Domnului, ìn fata teribilelor evenimente la care omenirea însäsi s-a condamnat. Ambele Cärti sunt de fapt mesaje universale. Apocalipsa pomeneste si individualizeazä caracterizând trei personaje nefaste: balaurul, sarpele cel vechi adicä Satana, fiara pe care o identificäm cu papa si proorocul mincinos care vom vedea cine este.
În Apocalipsa capitolul 6, 1:8, Domnul ne-a transmis sub formä alegoricä descrierea unor evenimente socio – politice mondiale din care trei au trecut iar al patrulea este în desfäsurare astăzi și cu tragice consecinte pentru umanitate.
Vom observa cä evenimentele se întrepätrund desi fiecare cedeazä protagonismul celui ce urmeazä, diminuându-si aparent intensitatea. Aceste fenomene au coexistat, iar astăzi își împart lumea in zone de influența deși protagonismul este deținut de către ultimul fenomen social global.
Mesajul pune accentul pe culoare, instrumentele cäläretului si esenta actiunii. Elementul central este calul, cel mai nobil dintre animalele create de cätre Dumnezeu si care simbolizeazä vitezä, rezistentä, largi distante, teritorii vaste etc. Așa deci, fenomenele pe care în mod alegoric le întruchipeazä caii si cäläretii, au avut si vor avea o desfäsurare rapidä si mondiala.

1. „M-am uitat si iatä cä s-a arätat un cal alb. Cel ce sta pe el avea un arc; i s-a dat o cununä si a pornit biruitor sä biruiascä.” (Apocalipsa 6:2)
Anul 1517 este anul începerii Reformei Protestante. Martin Luther este considerat de mulți pärintele Reformei îndreptatä împotriva bisericii catolice deși au fost antemergători care au sfârșit prin a fi ucisi fiindcă nu au avut înalți protectori. Personal, nu-l consider pe Luther, ca fiind cel mai important dintre reformatori, ci din contra! El a rămas pana la sfârșitul vieții un catolic și ceea ce nu-i deloc un lucru de omis, a manifestat puternice sentimente antisemite, ceea ce nu-i deloc in confluența cu porunca divina. Reforma s-a extins cu repeziciune în toatä Europa apoi în Lumea Nouä. Nu a fost o miscare violentä cäci propoväduia adevarata Evanghelie a Domnului Isus. Culoarea albä a calului arätat lui Ioan în viziune, vorbește despre un fenomen pasnic, dar hotärât. A biruit pentru o vreme apostazia „crestinismului” pagân al Romei si a purtat aceastä coroanä a biruintei timp de 500 de ani. Cäläretul care strunea acest cal purta un arc, dar nu i s-au dat sägeti. Intentia cäläretului, nu era o intentie agresivä, asa cum bine stim. Arcul este un instrument activ prin tensiunea acumulatä în coarda sa. Mortal devine când i se adaugä sägeata. Asa a fost si acest eveniment: unul care a creat tensiune socialä, pasiune misticä si exaltare religioasä. Raspunsul bisericii catolice a fost total diferit si deosebit de brutal: teroare, torturä si moarte. Inchizitia a fäcut mai mult de 50 de milioane de victime în perioada cât a functionat în Europa si America si a retrasat dezvoltarea societätii în general, cu 100 de ani. Vä imaginati cä boli incurabile aztäzi, ar fi avut tratamente dacä n-ar fi existat aceastä tumoare malignä în sutana neagră?

Coruptia bisericii catolice si lipsa religiozitätii, abuzurile si avaritia prelatilor, negotul înfloritor al indulgentelor ca si diferentele sociale pe care le marcau slujbasii bisericesti, au determinat înflorirea unui sentiment de nemultumire si repulsie fatä de aceastä bisericä. Reforma, o forma de revoltä pacificä initiatä în Germania secolului XVI, a cuprins rapid toatä Europa iar apoi s-a extins în Lumea Noua, leagänul adeväratului Protestantism și Neoprotstantism.

2. „Și s-a arătat un alt cal, un cal roșu. Cel ce sta pe el a primit puterea sa ia pacea de pe pamant, pentru ca oamenii sa se înjunghie unii pe alții și i s-a dat o sabie mare.” (Apocalipsa 6:4)
Este în întelegerea unanimä cä miscarea comunistä, numitä si dictatura proletariatului poartä numele de „ciuma rosie”. Acest fenomen cu pondere mondialä a afectat viata a miliarde de oameni timp de generatii. A fost un „experiment” inventat de cätre manipulatorii din umbrä a destinelor lumii pentru subjugarea si controlul absolut al umanitätii alegând ca teoritician si mentor pe Karl Marx (1818 – 1883), un „evreu” ashkenazit, profesor de filosofie, economist si sociolog. În scrierea sa „Manifestul Partidului Comunist”, a expus teoria acestei miscäri, a proletariatului, care a înveninat aproape jumätate din populatia mondialä pentru aproape o suta de ani.

Rosul a fost culoarea de identificare a comunistilor din toatä lumea. Secera si ciocanul sunt elemente care vor sä simbolizeze activitätile manuale caracteristice clasei muncitoare. Pentagrama (steaua în cinci colturi) este iscälitura pe care iudeo – masonii au introdus-o în simbolistica proletarä si aratä spre dumnezeul veacului acestuia, divinitatea gnosticilor Marele Arhitect al Universului, Luceafärul de Dimineatä, adicä Satana. Galbenul este culoarea morții, nu a aurului, cum încercau comunistii sa convingă.

Comunismul a adus confruntarea între douä lumi: dictatura bolsevicä si democratia liberalä. Au existat în toatä lumea conflicte ideologice teribile care au cauzat suferinte inimaginabile omenirii. Documentele istorice recente reveleazä cä în perioada dictaturii lui Stalin, în URSS s-au produs aproape 23 de milioane de asasinate „politice” si mai mult de un sfert din populatia de atunci a Uniunii a fost „mutatä” în gulagurile siberiene. Se crede cä în China, epurarea politicä numitä eufemistic „revolutia culturalä”, a costat viata a mai mult de 100 de milioane de persoane. Au existat räzboaie „calde” (Vietnam, Coreea etc.), revolutii proletare (Cambogia, în timpul dictatorului Pol Pot si a Cmerilor Rosii s-au executat mai mult de 3 milioane de persoane, Cuba, Kenya, Angola, Congo, Irak, Siria, täri din America de Sud etc.) si räzboiul „rece” european care a durat 45 de ani, semänând încordarea si neîncrederea între natiuni. Cu adevărat acest flagel care a bântuit lumea aproape o suta de ani, a făcut ca pacea sa dispară de pe pamant, omenirea traind intr-o permanenta amenintare și teama de un război total, a cauzat mai multă suferința și moarte decât toate conflictele care au existat de la începuturile omenirii și pana in ziua de astăzi. Cât de adevărat este Cuvântul lui Dumnezeu!
Sabia potrivit simbologiei biblice înseamnä cuvânt. Fiind mare vrea sä spunä cä propaganda comunistä a fost o masinä perfectä de a transforma constiinte, de a manipula vointa a milioane de oameni, de-a „späla creierul” a generatii si generatii de persoane. Aceastä propagandä veninoasä a läsat „atinsä” religia adeväratä si multi dintre slujbasii bisericilor au suferit vexatiuni, condamnäri si moartea. Manipularea si presiunea psihicä au fost atât de mari încât crestinii s-au dat la moarte unii pe altii si s-au vândut în schimbul unei promisiuni. Oare câți dintre pastorii și prezbiterii comunităților crestine au fost „turnători” fideli ai aparatelor represive (KGB, Securitate, STASI etc.)? O data vom afla, de asta n-am nici o îndoiala!

3. „Când a rupt Mielul pecetea a treia , am auzit pe a treia fäpturä vie zicând: -Vino si vezi!- M-am uitat si iatä cä s-a arätat un cal negru. Cel ce sta pe el avea în mânä o cumpänä.” (Apocalipsa 6:5)
Dacä privim în istoria contemporanä putem observa cä un fenomen global avea sä urmeze aparitiei comunismului iar culoarea neagrä este aceea care îl caracterizeazä, atât prin aparentä cât si prin esentä: fascismul si nazismul!

Fascismul (nazismul) a apärut ca urmare a faptului cä revolutia bolsevicä din Rusia, nu a avut succesul scontat de cätre mai marii lumii. Extinderea „ciumei rosii” nu s-a fäcut cu rapiditatea la care se asteptau. Democrațiile tradiționale s-au opus propagandei comuniste și a transformării lumii intr-un imens lagăr. Pentru înrobirea omenirii aveau nevoie de un alt plan mai întunecat, mai negru: Războiul Mondial! Albert Pike, parintele masoneriei moderne scria revoluționarului Giuseppe Mazzini, pe la începutul secolului XIX, despre necesitatea a trei conflicte mondiale ca parte a planului Illuminatis, de guvernare absoluta. Primul Razboi (1914 – 1918) a avut un caracter european in care s-au văzut antrenate o serie de colonii din Africa și Orientul mijlociu pe când Al Doilea Război a avut extindere cu adevărat mondiala. Astăzi știm ca Illuminatii folosesc evenimente mondiale contradictorii, conform dialecticii hegeliene (teza – antiteza = sinteza) pentru a crea elemente noi care sa le folosească în planul lor de dominație totala. După război, au determinat formarea ONU (sediul actual al Guvernului Mondial) si Uniunea Europeanä (refacerea megalopolisului Turnului Babel, ca feud al Vaticanului).

„Si în mijlocul celor patru fäpturi vii, am auzit un glas care zicea: – O mäsurä de grâu pentru un leu! Trei mäsuri de orz pentru un leu! Dar sä nu vatämi untdelemnul si vinul!-” (Apocalipsa 6:6)
Cumpäna în simbologia biblicä reprezintä cercetarea si judecata lui Dumnezeu. Grâul sunt oamenii care cresc în umbra Cuvântului si sunt socotiti poporul lui Dumnezeu. Orzul, o cerealä inferioarä reprezintä pe oamenii care împlinesc o parte din adevärurile divine dar nu au ajuns la nobletea desävârsitä a cunoasterii si nu sunt socotiti poporul lui Dumnezeu.
Evreii au plätit scump räzvrätirea lor si cu mult mai scump asasinatul Fiului lui Dumnezeu. Nu a trecut generatia de oameni care a sävârsit acel teribil omor si pedeapsa divinä s-a si abätut asupra lor în asediul si cäderea Ierusalimului sub romanii condusi de Titus Vespasianus. Istoria consemneazä cä în cele sase luni de asediu au pierit 200 de mii de evrei. Masacrele care au urmat cäderii Templului, au fost inimaginabile. Dupä aceea a urmat dezrädäcinarea populatiei valide si räspândirea lor în tot imperiul. În locul lor romanii au adus alte natiuni. De-a lungul timpului, evreii au suferit acolo unde s-au aflat abuzuri si moarte asa cum ei însisi au cerut ca pret pentru moartea Domnului Isus. Dar pretul cel mai teribil aveau sä-l pläteascä sub domnia terorii, a întunecatei domnii a räului absolut numit nazism si blestemul holocaustului. Patru milioane si jumätate de evrei au pierit în lagärele de exterminare ca parte a planului Iluminati de reducere a populatiei globale, numit de cätre nazisti „solutia finalä a chestiunii evreiesti” si de „purificarea” rasei ariene.
Mäsura ca unitate de a determina capacitatea nu este definitä în Scripturä însä ne face sä credem cä este vorba despre o efä (38,8 litri). O efä contine aproximativ 1,125 milioane de boabe. Au murit exterminati de cätre nazisti 1,125 milioane de evrei autentici si 3,375 milioane de evrei prozeliti (ashkenaziti si sefarditi, populatie khazarä de religie talmudo – kabbalistä). Un bob pentru fiecare suflet care a pierit în „fabricile mortii”!
Untdelemnul, potrivit simbologiei biblice aratä spre prezenta Adevärului, a Dragostei si a Duhului lui Dumnezeu atributele credintei adevärate iar vinul simbolizeazä comuniunea cu Mântuitorul, iar împreunä sunt bazele Bisericii lui Isus Hristos pe pämânt. Aceste douä elemente fundamentale, nu au avut de suferit sub imperiul negrei terori naziste. În Europa ocupatä, nazistii nu arätau prea mult interes pentru religia crestinä protestantä iar în Statele Unite „rezervorul” adeväratului protestantism, acestia nu au ajuns.

4. „M-am uitat si iatä cä s-a arätat un cal gälbui. Cel ce sta pe el se numea Moartea si împreunä cu el venea dupä el Locuinta mortilor. Li s-a dat putere peste a patra parte a pämântului ca sä ucidä cu sabia, cu foamete, cu molimä si cu fiarele pämântului.” (Apocalipsa 6:8).
Culoarea gălbuie s-ar putea atribui unei națiuni puternice care in aceste timpuri aduce multă suferinta la scarä planetară și probabil face sa se resimtă în economiile multor state ale lumii, ba chiar s-ar putea numi aceastä influențä, mortalä. Facem aluzie desigur la China și rasa galbena a populației sale. Ar reprezenta aproximativ un sfert din populația globului și cam aici s-ar opri similitudinile cu profetia biblica pentru ca nu putem asemui acest stat ori națiune cu moartea.
Dar o alta putere mortalä își face loc in aceste timpuri in viața a milioane de persoane și al carui simbol identificativ este de culoare galbena: Vaticanul. Acesta este călărețul ultim, numit Moartea. În acceptiunea Scripturii moartea este asemuită cu somnul. Însă în aceastä profeție Cuvântul lui Dumnezeu vorbește despre moartea vesnica pentru cä acest călăret aduce după sine „Locuința morților” adicä Sheol.

Vatican symbols icon in cartoon style isolated on white background. Italy country symbol vector illustration.

Sä vedem acum în simbologia biblicä ce înseamnä fiecare dintre atributele acestui cäläret si le raportäm la Vatican. Astfel, moartea este asemuitä, ne învatä Scriptura, cu somnul. Deci aceastä putere, acest sistem religios pe care tot Apocalipsa îl denumeste Babilonul cel mare, este adormit din punct de vedere spiritual, mort. Färä îndoialä, începând de anul trecut, când au decis cä Reforma Protestantä s-a încheiat, Vaticanul detine controlul asupra întregii crestinätäti care se îmbatä cu vinul nelegiuirii apostaziei, deci a unui sfert din populatia pämântului asa cum afirmä profetia. Mai mult, ucide cu sabia, adicä prin cuvântul si doctrina räzvrätirii sale pe toti aceia care se supun puterii sale. Credinciosii catolici sunt înfometati dupä Cuvântul lui Dumnezeu iar molima apostaziei sale atinge si contagiazä pe toti cei care fac parte din miscarea ecumenicä. Pe aceia pe care încä nu-i poate controla îi va läsa pradä „fiarelor pämântului” care sunt, în primul rând SUA (fiara care s-a ridicat din pämânt si care va face o icoanä papalitätii) si Canada, satelitul säu. Icoana aceasta pe care SUA o pregäteste pentru acolitul säu este Noua Inchizitie care va face pe toti locuitorii pämântului sä se închine papei. Ghiciti de ce culoare va fii stindardul säu? Galben, cum altfel!

Drapelul si sigiliul Noii Inchizitii va cuprinde elemente masonice si elemente pseudocrestine. Culoarea galbenä va fi predominantä. Tot ceea ce va misca pe orbita aceste mari puteri va trebui sä continä un fragment de culoare galbenä ca semn de recunoastere si supunere. Si tot ce se va atinge de acest sistem va fi contaminat cu Moartea veșnica!

Lordul colonel Robert Baden – Powell (1857 – 1941), mason si catolic fervent a primit însärcinarea din partea Ordinului Iezuit, de-a crea un model educativ strict pentru tineri dupä modelul cazon cu obiectivul de-aì înväta disciplina, organizarea, rigurozitatea vietii monajale si nu în ultimul rând ascultarea de ordinele superiorilor imitând organizarea, propriul Ordin. Acest colonel pensionat si cu veleitäti artistice apartinând aristocratiei britanice, care s-a distins în campanii militare si mäceluri împotriva sclavilor africani revoltati din Zimbabwe, a studiat intens viata si „opera” lui Ignacio de Loyola, jurämântul de initiere iezuit ca si modelul simplitätii cotidiene monajale dând lumii în anul 1901, miscarea Scout (Cercetasi) ca parte a programului iezuit de educatie prin disciplinä si ascultare.
Trebuie mentionat faptul inedit, putin cunoscut în exterior, cä novicele iezuit petrece 15 ani de viatä plinä de privatiuni, de „meditatii si rugäciuni”, de ascultare si supunere oarbä la ordinele superiorului, de spälarea creierului pânä sä ajungä sä depunä jurämântul de initiere si sä poatä fi primit ca membru cu drepturi depline în Ordin cel mai negru din câte exista.

Miscarea Ecumenicä este de fapt un program de supunere a tuturor crestinilor ordinelor bisericii catolice si a papei. Înäuntrul Miscärii Ecumenice nu existä drepturi ci doar obligatii pentru cä stäpânii cer întotdeauna. Ei nu dau niciodatä. De aceea, satelitii ecumenici trebuie sä copìeze modele catolice sub supravegherea exigentä a iezuitilor. Este acea molimä contagioasä mortalä, de care vorbeste profetia Apocalipsei. Asa sunt taberele religioase studentesti comune, unde se practicä „meditatiile alpha” dupä modelul imaginat de cätre Loyola, prin care „meditatorii” deschid o poartä de comunicare cu o falsä divinitate, ajung în stare de transä si pot primi instructiuni de la fiintele esoterice care se invocä. Chiar si termenul de loyolian de „compozitie” se pästreazä în aceste „tehnici” de meditatie, acela care defineste decorul în care se aduc la împlinire numitele sedinte. Apoi sunt rugäciunile comune între culte, participarea în actele de cult a invitatilor catolici (iezuiti) si schimbul de „experiente” mistice, participarea cultelor protestante si neoprotestante la misele speciale de Pasti sau Nastere în biserici catolice, programe sanitare comune, studii comune, scoli comune, apärarea „diversitätii” sodomite etc.
Programul Scout iezuit a intrat în Biserica adventistä ca o consecintä a contagiului cu Miscarea Ecumenicä Mondialä. Aceastä boalä mortalä care afecteazä copiii Bisericii de câtva timp, produce acea modificare „geneticä” pe care o cautä agentii catolici: o constiintä trastornatä, îndepärtatä de la blândetea si persoana Domnului si cäutarea spre propriul eu, a performantei, a emulatiei în detrimentul fratiei, a depäsirii slabiciunilor prin propriile puteri si eliminarea ajutorului Divin, a cäutärii vanitätii si considerarea milei ca pe o debilitate etc.
Acest program iezuit existä în toate Diviziunile Bisericii, fiind inspirat si aprobat de cätre Ted Wilson.

Ted Wilson, Comandantul sef trecând în revistä „trupele” dintr-o tarä africanä. Sistemul iezuit de Scout, si-a gäsit plinätatea în Bisericä sub mandatul säu. Cravata galbenä, distinctivul cercetasilor. este semnul care demonstreazä toxicitatea mortalä a originii sale. Întrebarea fireascä este: serveste Bisericii advente un astfel de program ori serveste bisericii catolice îndoctrinarea copiilor cu prostii de genul „la ordin!”, „gata de luptä!” si alte lozinci de supunere si ascultare neconditionatä!? Wilson stie räspunsul cu sigurantä așa cum l-a cunoscut și tatăl sau când a tarat biserica sub umbrela ecumenismului inițiat de către cardinalul Agustin Bea!

Organizatiile acestea juvenile poartä nume distincte depinzând de tärile în care se gäsesc (Pthfinder SDA, AdventistScout, Pathfinder Corps, AISA, etc.), nume cu rezonante militare si cu organizare asisderea, dar toate au acelasi program. În România, se numesc Exploratori (nume generic însă, fiind si alte denumiri in funcție de vârsta) si se dedicä pregätirii paramilitare a tinerilor adventisti. Inocularea de mesaje subliminale prin juräminte de supunere si ascultare sunt metode agresive de control mental prin care se obtine „amortirea” intelectualä a subiectului sub o falsä idee de religiozitate.

Pärinti, frati mai mari, bunici, mätusi si unchi! Subtilitatea Satanei nu are limite. Scopul lui este sä distrugä poporul lui Dumnezeu si o face folosind toate mijloacele lucrând cu persoanele care pot influenta în Bisericä. Copiii, tineretul în general, sunt cei mai vulnerabili la atacurile celui räu. Mintea lor este într-o permanentä transformare, receptivä la orice pare atractiv. Spiritul omului e räu si dornic de experiente noi. Räul are aderentä si dulceatä, chemare si înseläciune. La urmä, ucide.
Oameni cu putere în Bisericä aduc foc sträin pe altar. Fugiti de ei! Ascundeti-vä si nu-i ascultati! Învätätura lor e toxicä si mortalä. Aduceti faptele si învätäturile lor în fata Scripturii si treceti-le prin filtrul „la Lege si la Märturie” si veti vedea cä nu rezistä! Protejati-vä copiii si nu vi-i dati la moarte…Umbra cäläretului calului gälbui este la poarta inimii tale. Nu-i deschide ca sä nu mori!

Caii si cäläretii Apocalipsei, îngäduiti de Dumnezeu pentru cercetarea si pedepsirea omenirii pentru nepocäinta ei! „Cine este nedrept sä fie nedrept si mai departe; cine este întinat sä se întineze si mai departe; cine este färä prihanä sä träiascä si mai departe färä prihanä. Si cine este sfânt sä se sfinteascä si mai departe!” (Apocalipsa 22:11). Acesta este sfârsitul timpului de har a Domnului Isus. Vegheazä sä nu te molipsesti de Moarte! Amin.

Barcelona, iunie 2018

Conflictul universal initiat imediat dupä Creatiune si ca o consecintä a acesteia, a continuat de-a lungul timpului. Lumea antediluvianä a dispärut înecatä pentru cä a ajuns nedemnä de ea însäsi. Lumea de asäzi va dispare înecatä în propria mizerie. Scopul Satanei este distrugerea integralä a speciei umane si a vietii în general. Sacrificiului suprem de pe Golgota în care Fiul lui Dumnezeu a murit ca sä împace lumea cu Creatorul, artizanul räului absolut cautä sä-i opunä un Pämânt pustiit si mort pentru ca afirmatia Divinä despre un „Dumnezeu al celor vii”, sä nu-si mai gäseascä realizarea iar prin aceasta Satana sä gäseascä fisura necesarä propriei salväri. Acestei strategii i se adaugä planul unei conspiratii universale începutä cu Nimrod, fiul lui Cus si continuatä astäzi de toti aceeia ìn care existä spiritul împotrivitor al acestuia. Satana nu poate face nimic, färä oameni. Ei sunt colaboratorii necesari si realizatorii indispensabili ai acestui plan nefast. Omenirea îsi joacä propria existentä pentru salvarea propriului cäläu. Interesantä si sinisträ perspectivä!
Este clar cä Satana nu cunoaste viitorul mai mult decât oricare cititor al Scripturii. Poate anticipa evenimente tragice pe care el însusi le are în perspectiva provocärii (prin îngäduintä Divinä) însä rämâne un umil condamnat la necunoastere, asa ca orice persoanä creatä. Spun condamnat pentru cä neputând crede în Isus Hristos, nu poate cunoaste nici adevärul, deci nu poate fi liber. Aceastä conditie mizerabilä el o doreste si o provoacä pentru întreaga omenire. Exceptie, o mânä de oameni care i s-au împotrivit si care sunt pe cale sä-i dejoace în finalul timpului planul nimicitor. Cine sunt aceștia? Aceia despre care Scriptura afirma „…ei, de care lumea nu era vrednicä – au rätäcit prin pustiuri, prin munti, prin pesteri si prin cräpäturile pämântului.” (Evrei 11,38), si a cäror credintä a fost si va fi încercatä, curätitä prin foc în cele mai neînchipuite necazuri.
În Noua Ordine Mondialä, planul satanic perfect pentru omenire, nu este loc pentru crestinismul autentic. Alterarea valorilor crestine în creuzetul miscärii ecumenice este premisa anihilarii vointei crestine, disparitia treptatä a acestuia si înlocuirea lui cu un surogat al „iubirii” numit New Age.
Papa Francisco, masono – iezuitul de serviciu la Vatican, a enuntat patru mari „reforme” anticrestine, luciferiene si cu efect imediat:
– a declarat cä „are serioase îndoieli asupra existentei lui Dumnezeu”, dând astfel curs deschiderii perceperii unei alte „divinitäti” numitä Marele Arhitect al Universului, dumnezeul masonilor de grad înalt, adicä Lucifer;
– a afirmat cä „misiunea pämânteascä a lui Isus Hristos, a esuat, a fracasat”, arätând asupra inutilitätii credintei în jertfa Sa mântuitoare si propunând un alt „salvator” al omenirii „îngerul de luminä”, Maitreya (Satana) cel care va aduce iubirea si pacea eterna;
– a declarat cä „Biblia este o carte periculoasä, învechitä, perimatä si închisä”. Începând din acest an, un comitet de „întelepti” apartinând tuturor religiilor cunoscute si acceptate vor compune si vor scrie o altä biblie. Cu alte cuvinte citirea Bibliei autentice va fi considerat un delict;
– a spus cä omenirea si natura are „dreptul la o zi de odihnä, regenerare si refacere, deconciliere familiarä si nu în ultimul rând de închinare iar aceastä zi este duminica”. Acesta este o lege duminicalä iar toti cei care nu vor întelege asta vor fi considerati „teroristi” religiosi.

Filosofia masonilor este una gnosticä dupä propria lor marturisire. Litera „G” din centrul siglei ar reprezenta ideea gnosticä. În realitate, aceastä literä aratä spre „Gesu” adicä spre iezuiti, cei care conduc aceastä societate secretä. Gradele superioare sunt luciferieni si participä la ritualuri macabre inclusiv cu sacrificii umane. Alberto Rivera (1935 – 1997) fost sacerdote iezuit, teolog (doctorat în teologie catolicä la Universitatea Pontificalä Gregoriana -iezuitä- din Roma, în anul 1967), scriitor, activist religios împotriva bisericii catolice afirma într-una dintre conferintele sale din Statele Unite, cä masonii Vaticanului oficiazä ritualuri satanice si cä fac sacrificii umane în onoarea lui Baphomet (Satana) de regulä copii de parte bärbäteascä de pânä la opt ani si de rasä albä. Alberto a plätit cu viata cutezanta lui fiind asasinat prin oträvire în ziua de 20 iunie 1997, în casa sa din Broken Arrow (Oklahoma). Cauza oficialä a mortii a fost aceea de toxiinfectie alimentarä.

Alberto Magno Romero Rivera ex iezuit de rang înalt. A fäcut cunoscut opiniei publice faptul cä masonii Vaticanului sacrificä copii pe altarul lui Baphomet ìn subteranele tenebroase de sub basilica San Pedro. De asemenea, a arätat cä masono – iezuitii sunt vinovati de multe asasinate politice si nu numai (Abraham Lincoln, Martin Luther King, Malcom X, John F. Kennedy, Olof Palme, Roberto Calvi etc.) Ordinul nu i-a tolerat „trädarea” si l-a eliminat prin oträvire (metoda preferatä de iezuiti si care se regäseste în jurämântul de initiere).
Atât de mult au deranjat Vaticanul, dezväluirile lui Alberto Rivera încât Ordinul l-a sters din registrul sacerdotilor iezuiti, a fäcut sa-i disparä matricula de la Universitatea Gregorianä, au anulat credentialele parohiale din Terrassa (Barcelona) unde a functionat un timp ca preot, au sters orice urmä de sedere în Roma si au distrus orice fel de document semnat cu numele säu. Au spus ca Alberto Rivera nu a fost niciodatä iezuit si nici catolic. L-au declarat nebun.

Masonii afirmä cä ideea lor de viatä si modelul de societate este aceea modulatä în conceptul constructorului, al arhitectului, al zidarului, al täietorului în piaträ si în spiritul artistic al sculptorului, rezumând cä ei sunt pästrätorii emulatiei creatoare a costructorilor Templului lui Solomon. Personajul central al acestei mistificäri ar fi Hiram Abiff, o figurä enigmaticä, alegoricä, spectralä, definit ca marele maestru constructor al Templului.
Minciuna aceasta este o gäselnitä pentru a ascunde adeväratul lor spirit: cel al räzvrätitului Lucifer, dumnezeul lor, Marele Arhitect al Universului. Ajunge sä citim capitolele 5 si 6 din Cartea 1 Împarati, ca sä întelegem cä toatä povestea despre contructorii Templului lui Solomon, care n-au fost tirieni ori sidonieni, ci evrei. Scriptura vorbeste despre un  Hiram, rege al Tirului de la care Solomon a cumpärat prin troc cu alimente, lemn de cedru si de chiparos si altul care era turnätor în metale. Nici un sträin nu s-a apropiat de Templu. Acel Hiram, si-a fäcut lucrarea departe, în Câmpia Sucot. Evreii nu aveau nevoie de constructori, arhitecti ori meseriasi. Ei însisi erau din plin, din toate acestea. Sä nu uitäm cä ei au fost constructorii grandiosului Egipt!
Adevärata inspiratie care-i cäläuzeste pe masoni este spiritul lui Nimrod, împotrivitorul lui Dumnezeu, un constructor real din Câmpia Sinear, conspiratorul principal al primei rebeliuni împotriva divinitätii din timpurile noastre.

Compasul si echerul, instrumente necesare în constructii sunt simboluri masone. Litera „G” din centru potrivit filosofiei acestora ar reprezenta gnosticismul credintei lor. Gnosticismul sau „învätätura nicolaitilor” despre care Scriptura spune cä este mult urâtä de cätre Domnul Isus, reprezintä o doctrinä ereticä, esotericä si luciferianä care promite dobândirea unei cunoasteri intuitive, misterioase si secrete asupra divinitätii (care este „lumina”) si care conduce la „salvarea” umanitätii. Aceasta este de fapt noua religie pe care o propune Guvernul Mondial lumii, prin New Age.
Aceastä literä mai aratä si spre „Gesu”, numele catedralei iezuite din Roma, sediul oficial al ordinului pentru a aräta cine sunt adeväratii stäpâni din spatele societätilor secrete.

Masoneria îsi alege „fratii” de care are nevoie dintre acei membri ai societätii care ar putea aduce o contributie oarecare la dezvoltarea sectei si întärirea planurilor sale de viitor. Cum au considerat crestinismul (protestantismul) ca o formä de manifestare spiritualä contrarä filosofiei lor, antagonicä si periculoasä au lucrat activ la distrugerea lui. Dar aceastä actiune a fost subtilä, calculatä si letalä. Dacä Inchizitia a fost o inventie violentä, asasinä si sälbaticä imaginatä de cätre iezuiti (metodele lor de torturä erau aduse de catre Loyola din lumea cazona, fiind cele folosite de cätre militari împotriva prizonierilor pentru „stoarcerea” de informatii), masoneria a fost ceea ce putem numi astäzi „columna a cincea”, forta ocultä, toxicä si mortalä care a ros din interior protestantismul lasându-l färä vlagä, färä apärare, pradä usoarä pentru ecumenismul pägân. Toate cultele neo-protestante au suferit de aceastä boalä malignä numitä masoneria ecleziasticä. Toate miscärile religioase anti- catolice au suferit modificäri ale „codului genetic” devenind în timp, forme de expresare a credintei färä continut, färä substantä, färä vlagä, moarte adicä „o formä de evlavie dar tägäduindu-i puterea” cum scria Apostolul Pavel. Ultimul stindard cäzut pe reduta crestinismului sub atacul ecumenismului a fost acela al Adventistilor de Ziua a Saptea. Cauza a fost masoneria ecleziasticä, iezuitismul infiltrat si perversitatea mai marilor poporului advent.

Simbolisticä masonä într-o publicatie adventistä timpurie. Existä multe elemente sataniste între aceste imagini constituite în tot atâtea mesaje subliminale. Faptul cä William Miller, unul dintre fundatorii Miscärii Advente a fost mason de gradul 33, a permis infiltrarea multor „frati” si „camarazi” în interior. Rezultatul activitätii lor toxice se observä în starea lamentabilä a Bisericii în ziua de astäzi si descrisä perfect în Apocalipsa 3. 14:17.
Biserica Adventistä face parte din Miscarea Ecumenicä Mondialä si este membru activ în Consiliul Mondial al Bisericilor. S-au trädat principiile doctrinei advente. „Marele Preot” de astäzi a vândut Mireasa Domnului pentru un pumn de arginti ecumenismului apostaziat.

Cum se recunoaste un mason ecleziastic? Mai jos dau câteva detalii cu mentiunea ca masonul se poate recunoaste dar nu se poate dovedi. Minciuna si înselätoria sunt principalele arme ale masonului iar dezinformarea scutul säu.
– obiectivul masonului din interiorul Bisericii este acela de a face ca Legea lui Dumnezeu sä nu mai fie respectatä. De aceea se preocupä de alterarea, modificarea si transformarea formei si a spiritului ei;
– bagatelizarea si perpetuarea päcatului punând accentul pe îngäduinta si iertarea divinä; în acest sens orice viciu este permis cu „mäsurä” sau orice päcat repetat cu bunä stiintä dar pentru care se manifestä cäintä este iertat fiindcä Dumnezeu este întelegätor cu släbiciunile noastre.
– defäimarea virtutilor credintei advente ca si a darurilor Duhului Sfânt;
– inspirä iesirea din Bisericä si înfiintarea altor biserici „reformatoare” (legi sanitare, alte sabate etc.) adicä fundametarea altor „credinte” dar färä credintä; apreciazä si favorizeazä fundamentalismul religios, fanatismul spunând cá sunt daruri ale Duhului Sfânt;
– dau explicatii bazate pe ratiune iar nu dohovnicesti despre ìntelegerea lui Dumnezeu pe care le includ ìn predici; astfel de predici sunt pline de continut si elocintä în schimb schioapätä în cäldurá, valoare spiritualä si zidire duhovniceascä;
– neagä actiunea Duhului Sfânt asupra modelärii spirituale; promoveazä darul falsei prorocii si pun accentul pe cärtile lui Ellen White, ca bazä pentru formarea unei opinii heterogene și nepersonale;
– neagä existenta unui Dumnezeu unipersonal; în predici pune accentul pe prezenta divinului în om asezând creatia Lui în centrul teologiei iar nu pe Isus Hristos care devine o anexä a acesteia;
– dispretuiesc prin toate mijloacele (scrieri, vorbiri si ilustratii etc) Supremul Sacrificiu; uneori acesti masoni vorbesc despre exigente ireale în planul de salvare si mântuire;
– imagineazä un alt Hristos si un alt „salvator”; acesta ar fi mai aproape de sufletul omului întelegându-i dorintele si släbiciunile, un hristos care permite totul, aprobä totul si iartä absolut totul.

Unii pastori sunt masoni, pe la Uniune sunt de asemenea iar printre mai marii poporului advent, cei care ocupä posturile importante sunt masoni de grade superioare. În Bisericä mai sunt masoni oameni de afaceri ori functionari importanti. Am publicat în acest blog Lista Masonilor Români în care apar divese nume interesante.

Iacob Coman, pastorul jumätate adventist, jumätate penticostal, numit pastorul mäscärici, aprobä perversiunile sexuale; printr-o teatralitate agresivä gen actorie „kabuki”, atrage atentia asupra propriei persoane si mai putin asupra protagonismului Domnului Isus. Mason de grad inferior ,”condamnat” sä rämânä la starea de camarad novice datoritä egocentrismului excesiv, Iacob Coman este plätit din zecimea poporului advent ca sä facä pe clownul si deservicii Bisericii.

Neal C. Wilson fost presedinte a Conferintei Generale AZS, a fost mason de gradul 33. A determinat sä se introducä în reteau spitaliceascä adventistä practica avortului cu un total dispret pentru viatä si pentru Legea Dumnezeului Înalt. Acestä nefastä cälcare de poruncä este activä astäzi în toate spitalele adventiste ceea ce dovedeste cä pe actualul „Mare Preot” nu-l intereseazä prea tare „mostenirea” mortalä läsatä de pärintele säu. Mai mult, perpetueazä si alt gen de ucidere, acela în a sustine industria armamentisticä prin investitii realizate din zecimea adunatä de la poporul advent.
Noua Ordine Mondialä si religia sa New Age au fost profetizate în Apocalipsa. Prorocul mincinos este deja prezent în lume. Poporul lui Dumnezeu este adormit iar aceastä amortire îl poate costa scump. Este în pregätire la Vatican, o lege a „terorismului religios” în categoria cärora vor fi inclusi toti rebelii care nu se vor supune aplicärii semnului care-i va grupa sub stindardul Noii Ordini. Doar pentru un moment Dumnezeu, va mai retine cele patru vânturi ale nenorocirilor care vor începe sä scuture lumea de la un capät la altul. Mai rämâne putin timp. Trezeste-te!

Logotipul initial pe care Spitalul Oncologic „Adventist” si l-a propus. Reflectä exact spiritul a ceea ce va fi: o creatie masonicä, satanistä, aliniatä „industriei cancerului” unul dintre negoturile cele mai înfloritoare ale Vaticanului. Ca parteneri ai miscärii ecumenice mondiale, Biserica AZS este si asociata în afaceri cu biserica romano- catolicä, adicä împreunä consumatori ai „vinului Babilonului” si pärtasi la curvia faptelor sale.

Când cineva afirmä cä cutare ori cutare lucru reprezintä voia lui Dumnezeu, acel cineva este fie un prooroc, pentru cä potrivit Scripturii, confirmä cä „asa vorbeste Domnul”ori un cälcätor de Lege, fiind un mincinos si unul care ia numele Domnului, în desert. Astäzi, în aceste timpuri, ne-am obisnuit sä adäugäm vointa lui Dumnezeu, la multe dintre actiunile noastre si care potrivit propriilor opinii ar reprezenta interesul Säu pentru acel lucru. Aceastä „intimitate” cu dumnezeirea poartä numele de încumetare iar usurinta cu care luäm divinul ca martor pentru faptele noastre, se numeste nebunie.
Am auzit ìn toate prezentärile si reclamele comerciale fäcute pentru sustinerea Spitalului Oncologic „Adventist” din Tg. Mures rostite de oameni mai mult, ori mai putin interesati în sustinerea acestui proiect, afirmând cä Dumnezeu stä în spatele acestei întreprinderi sau cä ceea ce se va face în acel spital, ar reprezenta continuarea misiunii vindecätoare a Domnului Isus. Nu stiu, pe ce se bizuiesc acesti flecari când fac aceste afirmatii dar n-au de partea lor nici Legea si nici Märturia! Unii dintre ei sunt pragmatici, urmarindu-si propriul scop veros, altii sunt doar niste buimaci versatili urmând pe cei smecheri precum cotarlele duläul.
Nici unii si nici ceilalti nu au scäpat judecätii sänätoase a poporului advent iar cuvintele lor, promisiunile lor, neadevärurile lor, faptele lor deloc glorioase si toate acestea la un loc, necurate si fätarnice, au cäzut într-un sac rupt si s-au spulberat: visteria înseläciunii a rämas goalä si tristä în ciuda apelurilor repetate rostite de guri, mai mult ori mai putin poleite cu minciunä!
Acum, se naste ìntrebarea fireascä si necesarä: dacä lucrarea (ale cärei dedesupturi am încercat într-o succesiune de articole sä o deslusesc!) ar fi fost binecuvântatä de Dumnezeu, oare erau necesare atâtea apeluri, cereri si milogeli pentru strângerea de fonduri? Oare Duhul lui Dumnezeu, n-ar fi miscat inimile oamenilor ca în vremurile când Moise, construia Cortul cu contributia tuturor iar aceastä däruire a fost asa de mare încât a fost nevoie de o poruncä specialä ca sä înceteze?
Am urmärit si analizat cu atentie câteva dintre apelurile lunii mai. Unul petrecut pe feudul „tătucului” Benta, cu decorul sau masonic și sinistru, comunitatea Nazna (Jud. Mures) in ziua de 5 mai, chiar ìn Sabat. Aici masonul Remus Benta, a prezentat in limbajul sau primitiv și limitat câteva date banale, jumătăți de adevăruri despre „obiectiu” (cuvânt rostit pânä la satietate de-a lungul monologului!), statistici, scuze și pretexte, dojane și amenintari. Deocamdată acest „obiectiu” are cam cinci milioane de euro in promisiuni, un teren donat tot din gurä și un plan pentru trei ani, timp suficient în a-i convinge cu nuiaua pe cei optzecisicinci de mii de adventiști din Romania sä doneze nici mai mult, nici mai puțin decât șaptesprezece milioane de euro! Șmecherii acestui Proiect reprezintă o castä de îmbogățiți, de speculanți, de pastori cu bune funcții și de delicventi specializați in șpagă, ce trăiesc intr-o alta lume, probabil paralela, cărora nu le lipsește nimic ci doar rușinea și care-și propun sa stoarcă prin coactiune acești bani de la niște frați timorati! Am mai prezentat statisticile Eurostat. In Romania, cancerul nu este o problema gravä. Ceea ce e cu adevărat tragicä, e situația precarä a pediatriei. Suntem țara cu cel mai mare indice de mortalitate infantilä din Uniunea Europeană. In Romania, încă mor copii din cauza unor boli care mai exista doar in Africa. De ce nu interesul pentru un spital pediatric, in centrul țării? De ce nu vor Conferința Generală, Diviziunea Europeană și Uniunea Adventiștilor din Romania, un astfel de spital care in umila mea părere ar castiga cu adevărat girul binecuvântării Divine? Din doua motive:
1) Ca satelit al bisericii romano – catolice, gravitând in miscarea ecumenică mondiala prin jurul și interiorul Babilonului, avem obligația sa împărtășim negoturi cu mama curvelor și spurcäciunilor pämântului. Vaticanul domina „industria cancerului”, noi le facem un punct de desfacere a „veninurilor” și primim o bombonica si mângâierea pe crestet fiindcä am făcut sluj!
2) Pentru a-și impune politica avorturilor care este o sursä importantă de câștig pentru acest sistem sanitar corupt, un spital pediatric ar fi impropriu, ba chiar imoral, de aceea se fac cä uitä cä existä aceastä problemä în România!
Un adevär nerostit este în definitiv o minciunä „soft” si rämâne un päcat.
Cum nesimtirea e un närav vechi pe pämânt responsabilii acestei mistificäri numitä Spitalul Oncologic „Adventist”, au tupeul sä-i ameninte pe bietii oameni: „sä nu vorbiti de räu acest „obiectiu!” Continuarea amenintärii, deci consecintele ei, s-au subânteles si seamänä cu punerea la index. O listä neagrä pe care neobräzatii acestia o vor face cu scopul ascuns, înteles ca un mesaj subliminal si prin care îi vor santaja pe membri comunitätilor pentru a le lua banii cu japca, l-a exprimat masonul Benta, spre sfârsitul asa zisei prezentäri de „obiectiu” si când s-au repartizat celor prezenti „inclusiv copiilor”, pliante care contineau taloane cu angajamente de platä pentru urmätorii trei ani. Socoteala smecherilor e simplä: saptesprezece milioane de euro repartizati pentru optzecisicinci de mii de membri în trei ani sunt 66,6 euro pe an (bunä cifrä, nu!?). Nu e prea mult! Toti donantii vor fi trecuti într-un „registru” si astfel se va avea un control strict asupra „rebelilor”. Registrul se va afla în custodia pastorilor comunitätilor care devin jandarmi urmäritori si vor avea ordin sä-i presioneze pe räu platnici. Astfel prin „subscriptie publicä obligatorie” smecherii se vor face cu zeci de milioane de euro de capital care va genera bani grei pentru buzunare lor. Trai nenicä, pe spinarea prostimii!

Acest video filmat în decorul masonic al comunitätii azs Nazna (jud. Mures), fieful familiei Benta, vä va transpune într-un timp medieval nu numai pentru vocabularul limitat si grotesc al oratorului cât mai ales pentru prohibitiile impuse ori amenintärile proferate. Spun medieval pentru cä registrul cu donatori „voluntari” seamänä leit cu indulgentele catolicilor din acele timpuri: dai gologanii te faci prieten cu Dumnezeu, nu-i dai esti un paria si un repudiat! Cam asa, stau lucrurile. Oricâte explicatii înselätoare ar da smecherii asupra acestui „obiectiu”, Spitalul rämâne o afacere privatä în care cei multi plätesc pentru ca ei, casta sä beneficieze de profituri. Fratilor, sä nu credeti cä dacä dati bani pentru acest Proiect, vä faceti vreo comoarä în Cer! Judecati voi însivä: ce are de väzut lumina cu întunerecul? Acest spital va fi unul care va da sperante desarte si va provoca moartea celor mai multi care-i trec portile. Oare Domnul nostru, a fäcut asa ceva? Oare nu chiar Ellen G. White, recomandä tratarea bolilor prin metode naturale si nu prin înveninarea cu produse toxice?
„Lucrarea Domnului trebuie sä meargä înainte. Lucrarea misionarä medicalä si educationalä trebuie de asemenea, sä meargä înainte. Sunt sigurä cä aceasta este marea noasträ lipsä, de lucrätori zelosi, devotati, inteligenti si capabili. În fiecare oras mare, ar trebui sä fie o prezentare a adeväratei lucräri misionare medicale. Multi se întreabä acum: -Doamne, ce vrei sä fac? Faptele Apostolilor 9,6- Este intentia Domnului ca metoda Lui de vindecare färä medicamente (droguri) sä fie evidentiatä în fiecare oras mare prin institutiile noastre medicale…Satana le va face lucrarea cât mai grea cu putintä,dar Dumnezeu îmbracä cu demnitate sfântä pe cei care merg mai departe…”

Un alt trepädusal castei smecherilor implicati în afacerea Spitalului apärut ca päduchele în frunte este Sorin Dinu, redactor la Speranta Tv. Am spus-o si o repet: îmi pare räu pentru suferinta lui! Scriptura ne aratä cä nimic nu este întâmplätor în vietile noastre, inclusiv bolile care vin peste noi. Dumnezeu ne va descoperi la vremea potrivitä scopul pe care El l-a avut în vedere când a îngäduit ca suferinte teribile sä se abatä peste noi. Acum vedem ca într-o oglindä în chip întunecos dar când va veni ceea ce este Desavârsit vom cunoaste toate lucrurile, spun parafrazându-l pe marele Apostol Pavel! Iar istoria lui Iov este povestea omului care a suferit si a învins: boala, nedreptatea, tradarea si räutatea pentru slava si märirea Dumnezeului Înalt.
Dinu este un învins. Nu mä refer la boala lui. Numai Dumnezeu stie care si cum îi va fi sfârsitul. Mä refer la faptul cä optiunea lui a fost una nefericitä si pe aläturi de adevärurile pe care ni le dä Biblia si Spiritul Profetic, cu privire la sänätate. Încrederea lui s-a oprit într-un tratament mincinos. Chestiune de alegere…Dar de la o problemä de inspiratie ori de consiliere, la a face apologia chimioterapiei ca reclamä pentru Spitalul Oncologic „Adventist”, eu as spune cä Dinu, nu mai are noblete. E un trepädus, un condus si un manipulat. Este el vindecat de cancer? Nu. El este un bolnav de cancer care s-a condamnat el singur la suferinte teribile. Atunci, de ce vinde ceea ce nu are?

Sorin Dinu este trepädusul smecherilor Spitalului Oncologic „Adventist” din Tg. Mures, pentru luna mai. Pentru luna aprilie a fost Daniel Dutä plângäciosul la comandä, însärcinatul cu actiunea milä si pomanä prin sudul tärii. Amândoi fac lucrarea celui räu. Iau drept martor pe Dumnezeu pentru a sustine un proiect care tine de politica Babilonului in domeniul „sănătății”. Sa nu uitäm ca ei fac parte dintr-un sistem majoritar corupt și sunt slujbașii castei, de aceea joaca după cum li se cântä si pentru asta se numesc trepädusi.

Se pare ca mentorul, partenerul și îndrumătorul proiectului este Richard H. Hart președintele Universității din Loma Linda (California, USA), un medic specializat in medicina preventivă. Mare și importantă titulatura pentru un individ atât de repugnant. Acesta este principalul vinovat de intrarea sodomitilor in Biserica, fiind susținătorul și organizatorul „colectivului” LGBT, militant activ pentru „diversitatea” adventiștilor. Acum judecați și dumneavoastră dacă un astfel de personaj poate fi numit slujitor a lui Dumnezeu și dacă un scârbos ca acesta poate continua misiunea vindecătoare a Domnului nostru! Dar fiecare sac îsi gäseste petecul, nu-i asa? Ce „faunä” stranie dä târcoale acestei afaceri despre care ei afirmä cä ar fi sub obläduire Divinä: un mason delicvent, un derbedeu curvar, un protector al sodomitilor, vreo câtiva iezuiti cu mascä de miel si o mânä de smecheri näräviti la câstig necinstit. Vedeti dumneavoasträ loc pentru Dumnezeu, în aceastä adunäturä?

Concluzii:
– Spitalul Oncologic „Adventist” este un proiect masonic altoit pe spezele Bisericii si se aliniazä la politica „industriei cancerului” pe care o conduce Vaticanul, atât pentru chimioterapice, cât si pentru aparaturä operativä. Fiind parte integrantä în marele proiect al miscärii ecumenice suntem obligati sa pupäm botforii papei pe toate pärtile!
– Spitalul acesta va fi un spital privat. Sä nu vä mintä nimeni! Grupul investitorilor ASI, condusi de cätre masonul delicvent Remus Benta, au amestecat numele de Adventist doar din pur interes: sa ia cu japca „donatii” de la poporul advent!
– Toti acei donatori, mai mult sau mai putin voluntari, nu vor avea dreptul la nici mäcar un petec de leucoplast de la acest spital, färä sä pläteascä. Costurile sunt uriase pentru înveninärile ce se vor face: între 6.500 si 35.000 de euro pentru un „tatament”. În România, nici o casä de asiguräri nu va achita aceastä sumä iar pentru aceasta smecherii se vor orienta spre bolnavi din alte pärti, de unde si interesul lor obsesiv pentru „standarde europene”.
– Pe toti acei potentiali donatori îi sfätuiesc, nu eu ci Domnul, prin glasul prorocului Isaia, sä ia aminte la cine sunt cei ce se aflä în fruntea acestei lucräri si sä cântäreascä bine ce fac cu venitul lor, aducându-si aminte cä Dumnezeu, nu va socoti pe cel vinovat drept nevinovat. „Totusisunt niste câini lacomi, care nu se mai saturä. Sunt niste pästori care nu pot pricepe nimic: toti îsi väd de calea lor, fiecare umblä dupä folosul lor, färä abatere. Veniti, zic ei, am sä caut vin si ne vom îmbäta cu bäuturi tari! Mâine vom face tot ca azi, ba încä si mai räu!” (Isaia 56, 11:12).

Barcelona, 24/05/2018

NOTÄ: Acest articol a fost publicat în data de 17.05.2018 si retrimis pe Facebook în seara zilei de 18.05.2018. Contul meu în WordPress a suferit un atac informatic imediat dupä ce articolul a intrat pe Net, si a fost sters. De asemenea a fost sters de pe Facebook si Messenger în douä etape. Hackerul mi-a distrus chiar si copia de securitate. Acesta este un articol refäcut. Nu stiu de unde a venit atacul si nici nu stiu cine este autorul acestuia. Pare incredibil dar trebuie sä ne obisnuim de acum înainte cu astfel de acte de piraterie informaticä. Am intrat în era controlului absolut. Vegheazä, sä nu ti se ia ceea ce ai!

Färä îndoialä, Mark Elliot Zuckerberg co-fundatorul Facebook este una dintre marionetele Illuminatilor prin care acestia însealä lumea si-i conduce spre sclavizare, adicä spre controlul total. Ajunsä în acest stadiu de manipulare absolutä, omenirea va primi semnul fiarei despre care vorbea Apostolul Ioan. Vor fi foarte putini acei care se vor salva de acest fenomen global iar acestia vor fi cautati, localizati si desemnati ca rebeli ori cum îi numea recent papa Francisco, „teroristi religiosi” demni de persecutie si eliminare.
Facebook este un instrument de control al societätii civilizate. Intimitatea persoanelor nu mai este protejatä. Organisme si agentii care servesc principiile Noii Ordini Mondiale spioneazä, investigheazä si catalogheazä pe toti utilizatorii acestei retele sociale.
Secta luciferianä a Illuminatilor avea cu mult timp înainte ca lumea sä audä de existenta unui Zuckerberg, pus la punct acest sistem-capcanä care atrage cu mirajul säu adictiv, chiar pläcut dar trädätor si pânä la urmä mortal. Ei stiu ca omul are nevoie de socializare, de comunicare, de relationare. Au creat acest monstru, speculând släbiciunea umanä. Astäzi Facebook are mai mult de 2 miliarde de utilizatori. Practic toatä lumea civilizatä este „conectatä” la acest sistem.

Logotipul încriptat al „conexiunii” prin Facebook. În realitate, mesajul Illuminati este total diferit si deloc prietenos: „În orice parte a lumii te-ai afla, te spionäm si te controlam!” Numärul 13 este un numär sacru în numerologia luciferianä reprezentând puterea absolutä si luminastelarä adicä pe Marele Arhitect al Universului, cunoscut sub numele de satan.

Secta elitistä si ocultä a Illuminatilor este o organizatie care se crede, este formatä din 13 familii, cele mai bogate din lume, de origine evreiascä (askenaziti si sefarditi) ori catolici si prozeliti evrei, adoratori a lui Satan. La reuniunile lor anuale, fac sacrificii umane (copii de pânä la 8 ani, de rasä albä si de parte bärbäteascä). Tot ca practicä ritualä, beau sângele victimelor înjunghiate. Religia lor este un amestec de Kabbalah babilonianä si mistere ale Egiptului antic. Se prosterneazä în fata unei statui a lui Baphomet (satan), dumnezeul templierilor, pe altarul cäruia ard trupurile micutilor sacrificati.
Acestia sunt „patriarhii” urmätoarelor familii: Rothschild (ashkenazit talmudo- kabbalist), Rockefeller (ashkenazit talmudo-kabbalist), Astor (ashkenazit talmudo-kabbalist), DuPont (catolic), Carnegie (catolic), Bundy (catolic), Kennedy (catolic), Reynolds (ashkenazit talmudo-kabbalist), Russell (ashkenazit talmudo-kabbalist), Li (animist-confucianist), Onassis (sefardit talmudo-kabbalist), Collins (catolic) si Van Duyn (ashkenazit talmudo-kabbalist). Aceste familii sunt opulente însä träiesc discret. Sunt înconjurati de mister si au grijä sä controleze mass-media (care le apartine!) în asa fel încât foarte putinä informatie ori chiar deloc despre vietile lor private räzbate pânä la publicul larg. Când se reunesc în locurile lor secrete, au întotdeauna un invitat de onoare: generalul superior iezuit, monseniorul Arturo Sosa Abascal cel care comandä o armatä täcutä, întunecatä si mortalä de cälugäri fideli pânä la sacrificiul suprem, ordinul iezuit sau societatea lui Isus, constructorii neobositi ai Noii Ordini Mondiale, al noului Turn Babel, o sfidare la adresa Dumnezeului Înalt. Acestia au în ei spiritul împotrivitor a lui Nimrod, fiul lui Cus, slujesc întunerecului, minciunii si mortii.
Eduard Snowden un fost agent secret apartinând Agentiei de Securitate Nationalä (NSA, USA), în actualitate refugiat în Rusia, acelasi care a furnizat informatii ultrasecrete despre tratamentele inumane de la Guantanamo lui Gabriel Assange si ulterior publicate în Wikileaks, märturisea într-un documentar pentru televiziunea publicä rusä cä acest organism dispune de sisteme de ascultare prin satelit (situat în Fort Meade, Maryland) a oricärui telefon mobil de pe planetä.
Dupä cumpärarea în 2014, a aplicatiei mobile Whatsapp, practic gigantul din Silicon Valley Facebook, detine un control nelimitat asupra datelor personale si a comunicatiilor din aproape toatä lumea civilizatä.

Mark Zuckerberg, evreu askenazi, programator si informatic scolit la Harvard. Illuminatii aveau de mult timp pus la punct acest sistem virtual de interactivitate. Au ales Harvard pentru cä reprezintä elita învätämântului nord- american si patru studenti, nici mai buni, nici mai räi însä evrei toti. „Conceput” ca un instrument de relationare între universitari, Facebook a „prins” rapid în toatä lumea iar astäzi are mai mult de douä miliarde de utilizatori. Datele personale, profesiunea, starea civilä, familiarii, ideile, conceptiile, înclinatiile religioase, practic întreaga viatä a persoanelor, este expusä cu amänunte si poate fi investigatä, catalogatä si controlatä de cätre stäpânii lumii.
Fata interioarä a jacketei lui Zuckerberg aratä cine sunt cei care detin controlul asupra Facebook. Limbajul semnelor, a simbolurilor si a gesturilor sunt foarte importante pentru acesti oameni care în definitiv conduc destinele lumii dar rämân ascunsi, necunoscuti desi în ultimul timp se poate observa cum se face trecerea de la ceea ce numeam societate secretä la o societate…discretä.

Decodificarea partialä a acestor simboluri criptice. Hexagrama (steaua în sase colturi, numitä impropriu Steaua lui David), este un puternic semn satanic. Reprezintä steaua diminetii, luceafärul, adicä pe Lucifer, îngerul cäzut si este emblemä pe steagul Statului Israel. Asa conturatä în rosu apare în heraldica familie Rothschild, proprietara de „de jure et de facto” a acestui teritoriu (dupä Primul Räzboi Mondial, Imperiul Turc care a luptat departea Triplei Aliante, fiind în grupul învinsilor, a trebuit sa-si vândä o parte din teritorii pentru salvarea datoriei pe care o contractase cu bancherii Europei, în special cu Rothschild. Astfel, teritoriul Palestinei a intrat în posesia familiei Rothschild, dar era mult mai mare initial. De aici, conflictul permanent în zonä. Israelul actual cautä recuperarea tuturor teritoriilor cumpärate Turciei!).
Faptul cä mincinoasa „Stea a lui David” apare înläuntrul unui cerc, aratä clar spre ritualul satanic de initiere. Dacä s-ar uni cele sase vârfuri ale sägetilor mari ar rezulta o hexagramä mai mare care ar putea simboliza Israelul Mare (motivul pentru care în final, vom vedea „Ierusalimul înconjurat de osti”). Anul 2010, este anul înfiintärii organizatiei internationale Prietenii Israelului. Dacä se face suma cifrelor acestui an rezultä în prima instantä 3, numär important în numerologie reprezentând trinitatea satanicä iar în a doua instantä 30, gradul masonic a lui Zuckerberg (Marele Cavaler Ales Kadosh).
Culoarea albasträ sub toate nuantele este reprezentativä pentru Illuminati si-i identificä cu creatiile lor globale si regionale (ONU, Uniunea Europeanä, Fondul Monetar International, Banca Mondialä, Rezerva Federalä, Statul Israel etc.)
Cele cinci sageti tintind spre interior reprezintä chintesenta (a cincea esentä, dupä apa, focul, aerul, pamântul), aceea care guverneazä si controleazä totul, ochiul care toate le vede, forta vitalä a Universului, Lucifer. Faptul cä sunt trei grupuri aratä înspre blestemata trinitate satanicä.

Sigla Facebook nu este atât de nevinovatä cum s-ar crede. Satana si-a ocultat întotdeauna intentiile mincinoase în dosul jumätätilor de adevär. Nu este aceasta banala literä „f” cum multi ar putea crede, ci este si imaginea oarecum „aranjatä” a cheii (anca) lui Anubis, zeul egiptean al mortii, cel care în fiecare dimineatä la revärsatul zorilor, deschidea poarta care ducea în „regatul umbrelor” pentru a contabiliza sufletele celor care i-au trecut pragul în noaptea care a trecut. Si noi, utilizatorii acestei inventii diabolice numitä Facebook, ne putem considera morti: nu mai avem nici un secret, viata noasträ este descoperitä, gândurile noastre sunt cunoscute, ideile noastre, conceptiile noastre, familiile noastre, prietenii nostri, mascotele noastre, släbiciunile noastre, toate sunt expuse, inventariate, catalogate si controlate de cätre agentiile aflate în serviciul stäpânilor lumii. Toti acei care pun întrebäri incomode, acei care se räzvrätesc împotriva „sistemului”, vor fi izolati si „purificati” într-o carantinä virtualä (care s-ar putea numi si cenzurä) iar dacä nu se cumintesc si nu se aliniazä principiilor Noii Ordini Mondiale ori nu se supun controlului jandarmilor universali, vor fi anihilati, eliminati adicä exterminati fizic. Acesta face parte din fenomenul „necazului cel mare” despre care scria Apostolul Ioan.
Facebook creazä dependentä, adictie. Nu-mi spuneti cä primul lucru pe care-l faceti la trezire este sä treceti în revistä întämplärile, mesajele ori activitätile de pe Facebook! Cunosc persoane care petrec ore si ore conectate în sistem…Este un loc în care putem fi tot ce vrem si ne putem manifesta cum dorim. Nu ai interdictii; nici sociale si nici morale. Fiecare poate fi un mic tiran ìn locul säu virtual. Poate slobozi egoisme, invidii, neìmpliniri, visuri, prostii, läudärosenii, räutäti, trivialitäti, idei mai mult sau mai putin „geniale” dar si tratamente miraculoase, negoturi, reclame, teologii, conspiratii, retete bune la tot si toate, întâlniri nesperate, noi prietenii, tot felul de creatii, informatii, stiri mai mult sau mai putin adevärate… Viata noasträ, a fiecäruia. Cu bunävoie ne trädäm intimitatea, ne-o vindem pentru o färâmä de glorie efemerä…Suntem robii propriilor iluzii!

De când existä secta Illuminatilor, metoda lor de lucru s-a bizuit pe un principiu numit al sintezei, al luptei contrariilor. Pentru a ìntelege, däm un exemplu: au näscocit (Albert Pike 1809 – 1891, pärintele masoneriei moderne în cartea sa „Moralä si Dogmä”, l-a „prezis”) al Doilea Räzboi Mondial în care s-au înfruntat douä extreme politice (teza si antiteza). Dupä confruntare a rezultat Organizatia Natiunilor Unite (sinteza), în actualitate sediul Guvernului Mondial. Cladirea ONU este construitä pe un teren donat de cätre familia (întâmplare?) Rockefeller.
Pentru a sträpunge zidul democratiei americane si în special Constitutia ei ìn vederea instituirii unui sistem de ascultare, spionare si controlare a propriei populatii si care ulterior s-a extins la toatä lumea, administratia Bush avea nevoie de un eveniment important, crucial care sä marcheze începutul unei noi ere, aceea a abuzurilor si subiectivismului. Pentru aceasta si-au inventat „atacul terorist” de la 11 septembrie 2001, împotriva Turnurilor Gemene. Ca o consecintä a acestui act premeditat, administratia Bush, coadä de topor a sectei Illuminatilor, a scos numita Lege Patriot (sinteza), de fapt un decret, care permite oricärei agentii guvernamentale ascultarea telefonicä, interceptarea corespondentei, hackearea postei electronice a oricärui cetätean liber si independent, färä vreun permis (mandat) din partea unui judecätor si färä probe de comitere a vreunui delict.
Actul delictiv a unei firme de consultantä din Marea Britanie, Cambridge Analytica de la principiul lunii mai a.c. care a sustras si utilizat de pe Facebook, datele a 87 de milioane de utilizatori ai retelei ca si atacul cibernetic împotriva ai altor 50 de milioane de utilizatori, venit dupä toate probabilitätile din Rusia, l-au determinat pe Mark Zuckerberg sä adopte mäsuri radicale: deschiderea în Barcelona a unei Agentii de control asupra…stirilor false! De fapt, un eufemism la ceea ce înseamnä cenzura în retea.

Torre Agbar, Plaza de Glories în Barcelona. Mai mult de 9000 de metri pätratiîmpärtiti în 8 etaje care se va märi anul viitor cu încä 7000 de metri pätrati, va gäzdui o agentie Facebook pentru combaterea stirilor false difuzate în retea. Mai mult de 3000 de programatori, analisti si informaticieni vor face oficiile acestui organ. Mie personal mi se pare un numär impresionant de specialisti pentru combaterea stirilor de genul: „Michael Jackson träieste pe o insulä în Pacific!” sau cä „Pämântul e plat! A dovedit-o unul care s-a suit într-un avion cu un poloboc!” Nu. Aceasta este o agentie specializatä în analizarea datelor si informatiilor vehiculate în retea si care pot afecta principiile Noii Ordini Mondiale, o agentie specializatä în cenzurä, în identificarea, carantinarea si anihilarea autorilor considerati rebeli ori „teroristi religiosi” (sinteza). Am intrat în era controlului total si a terorii!

Papa Francisco särutând mâna lui David Rockfeller cu ocazia unei ceremonii Illuminatis, în Ierusalim. Oficiosul Vaticanului L´Osservatore Romano, a considerat fotofrafia o contrafacere, un fals si a fost dezmintitä vehement în repetate rânduri. De asemenea multe agenții de presa între care Euronews (proprietatea casei Rothschild) ori Jewish Agency din Israel au publicat răspunsuri negând existenta unui astfel de act și publicând fotografii contrafăcute. Au schimbat si trucat fizionomiile personajelor, hainele, au pus nume celor prezenti si le-au inventat istorii de viatä. Ceea ce nu au putut schimba a fost särutul papei. Suveranul pontif, Înlocuitorul lui Dumnezeu pe Pämânt, Rege al Regilor si alte atâtea titluri märete, umilindu-se în fata unor bieti supravietuitori din lagärele de exterminare naziste, asa cum vor sä ne facä sä credem înselätorii lumii! Fotografului francez, autorul instantaneului i s-a furat memoria calculatorului și o data cu aceasta și fotografia originala. Insul în sutanä din spatele papei este monseniorul Jose Luis Ladaria, secretarul personal al pontifului , nepotul prefectul Congregatiei pentru Doctrina Credintei Catolice (inchizitorul sef) si al doilea în ierarhia iezuitä, Luis Francisco Ladaria Ferrer. Fotografia este autenticä si gestul särutatului mâinii face parte din ritualul Illuminatilor. Astfel de fotografii ori stiri similare vor fi sterse din Facebook iar autorii pedepsiti.

Acest video este contrafäcut. Un papa fals dansând merengue într-un club muzical din Bogotá, Columbia. Stirea a fost dezmintitä de cätre L´Osservatore Romano dar nu vehement ci mai mult în spirit de glumä si färä ranchiunä. O imagine care nu venea räu unui papä popular! Astfel de stiri nu vor fi cenzurate, nici în Facebook si nici în mass – media. Nu fac nici un räu stäpânilor lumii!

Planul Illuminatilor pentru Noua Ordine Mondialä si pregätirea cäii pentru arätarea în lume a „îngerului de luminä” asa cum a prorocit Apostolul Pavel, cel care va însela pe toatä lumea trecând drept „salvatorul” ei, adicä Satana tatäl minciunii si al mortii, constä în trei cäi pricipale:
1. Reducerea prin toate mijloacele a populatiei mondiale: initierea de conflicte armate si räzboaie, atentate teroriste, crearea în laborator de virusi si bacterii mortale (sida, ebola, gripe etc), fumigatii cu chimicale toxice deasupra marilor orase, oträvirea apelor prin clorinarea excesivä, adäugarea de fluor în exces în pasta de dinti, oträvirea alimentelor cu stabilizatori, potentiatori si coloranti (E – uri).
2. Crearea unui climat de nesigurantä si nemultumire socialä: crize financiare si economice, somaj, violente si asasinate, aroganta si privilegiile acordate sodomitilor, degradarea moralä, consumul de alcool, droguri si pornografie, imigratia si conflictul civilizatiilor, impozite crescânde si salarii care nu acopere cheltuielile, credite si ipoteci, legi abuzive, stare de stress excesiv prin teama evenimentelor care vor urma.
3. Miscarea ecumenicä sub toate formele ei: stingerea pasiunii religioase, amortirea spiritualä si moartea credintei adevärate. Disparitia crestinismului, a Scripturii, a conceptului de mântuire prin Legea lui Dumnezeu si a harului Domnului Isus. Aparitia unei noi religii numitä New Age, în care totul este iubire, fericire si satisfacere. Färä norme, färä moralä, färä päcat. O lume idealä, coloratä în roz dar care miroase a putred si a cadavru. O lume în care existä douä categorii de fiinte: sclavii si stäpânii.

Fumigarea intensä din avioane deasupra marilor orase europene si americane cu oxizi de metale grele, urinä de porc, gaze toxice din fluoruri de sulf si fibre de azbest cancerigene, face parte din planul Illuminatilor de-a reduce populatia globului, în special pe aceea de rasä albä. Astfel de fotografii si astfel de stiri vor dispare de pe Facebook, rod al activitätii de cenzurä a Agentiei care se va inaugura în Barcelona.

Crearea unui climat de nesigurantä socialä prin aducerea în Europa de imigranti (refugiati) musulmani (arabi, africani, pakistanezi, afgani), inadaptati la conditiile sociale existente pe bätrânul continent, ciocnirea acestor civilizatii absolut opuse si care genereazä neîncredere si teamä, face parte din Planul Kalergi (Richard Nicolaus Coudenhove – ) pentru Uniunea Europeanä. Acest evreu ashkenazi repulsiv, aflat în serviciul Illuminatilor, a imaginat un Plan diabolic de substituire (eliminare) a rasei albe din Europa, cu arabi si negri usor de sclavizat si mai usor de condus. Priviti cu ochii dumneavoasträ si spuneti dacä acest Plan, nu este în plinä desfäsurare acum, în Uniunea Europeanä! Nici astfel de fotografii nu se vor vedea mult timp postate pe Facebook. Stäpânilor lumii, nu le plac curiosii!

Iezuitii, aceastä armatä implacabilä, ascunsä si temutä lucreazä cu intensitate la punerea în aplicare a principiilor Noii Ordini Mondiale. Nu existä în lume nici o fortä capabilä sä se opunä acestui curent întunecat, tulbure, toxic si mortal. Strategia lor depäseste orice posibilitate de apärare iar resursele lor sunt nelimitate. Pânä acum douä – trei decade probabil, a existat o miscare religioasä a cärui doctrinä a dat mult de furcä agentilor räului absolut: aceea a adventistilor de ziua a saptea. În ascuns, au lucrat, au cäutat si au aflat fisuri: oameni de la vârf care s-au dovedit cu o moralitate îndoielnicä, probabil cu vicii ascunse ori lacomi de pozitie si avere care au putut fi santajati, amenintati sau cumpärati pentru cauza Antihristului. Prin acestia, s-au strecurat în interiorul Bisericii iezuiti sadea. Astäzi, vedem efectele acestei infectii: multiplicarea învätäturilor pägâne mai ales în publicatii, reteaua de sänätate coruptä si asociatä cu Vaticanul, modificäri importante în punctele de doctrinä, putreziciunea moralä a mai marilor poporului, asezarea Bisericii sub umbrela ecumenismului catolic. Totusi dintre rândurile acestei Biserici ca si din ai altora, vor fi glasuri care vor vorbi împotriva opiniei generale, se vor opune curentului si se vor pune la spärturä în ciuda tuturor pericolelor. Acestia sunt rebelii sau „teroristii religiosi”, cum îi numea de curând papa Francisco. Ei trebuie identificati, cunoscuti, presionati si pusi în „carantinä”. Dacä aceste mäsuri coercitive nu-si vor face efectul, acesti oameni plini de harul Domnului, vor fi judecati de cätre tribunalele inchizitoriale apoi vor fi dati pe mâna „bratului secular” care îi va tortura si în final îi va ucide. Acest lucru s-a mai fäcut si se va mai face! Nu-i nimic nou sub soare, spunea înteleptul Solomon.
Acesti oameni ai lui Dumnezeu, vor vorbi färä teamä împotriva sistemului, vor scrie si vor comunica pe toate cäile posibile despre Adevärul Prezent, vor striga în cele patru zäri minunata veste a mântuirii Domnului. Se vor confrunta cu cenzura, cu amenintarea cu arestul, condamnarea si eliminarea, dar vor vorbi. Vor încerca sa-si trezeascä fratii din amortealä, din somnul credintei, de la moarte…Va fi posibil, oare?
Pentru a face mai usoarä identificarea acestor „teroristi”, iezuitii infiltrati la vârf au näscocit un program informatic care poate dezvälui investigatorilor inchizitoriali într-un moment, toate datele personale si nu numai, a oricärui membru al Bisericii din orice parte a lumii, numit ACMS dupä numele lui în englezä sau tradus „Sistemul de Administrare a Membrilor Bisericii”.

Acest program informatic stocheazä toate datele personale ale membrilor Bisericii. Ceea ce nu-ti aratä demonstratia este cä aici se includ si alte date pe care tu nu le dai, ca de exemplu: fotografia, familiarii si prietenii, släbiciuni sau presupuse vicii, negoturi si relatii personale, dacä plätesti corect zecimea, dacä dai daruri si cât, cu ce frecventä vi la Serviciile Divine, dacä-ti exprimi nemultumirea, unde si cum. Toate aceste date de naturä intimä sunt „colectate” de cätre slujbasii comunitätilor care pun întrebäri anturajului, adicä spus pe sleau, te spioneazä. Astfel, te au gata „pregätit” pentru a fi „livrat” politiei ecumenice, adicä noii inchizitii ìn cazul în care te considerä „terorist religios”.

Miscarea ecumenicä din care face parte si Biserica Adventistä de Ziua a Saptea îi transformä pe toti acesti membri asociati, pärtasi la consumarea „vinului Babilonului”, la contaminarea cu mirajul curviei religioase si la somnul credintei. Aceastä stare de amortire spiritualä, anteriorä marcärii cu semnul fiarei este acum prezentä în Bisericä. Te-au legänat ani de zile si ti-au soptit la ureche predici lesinate prin care te asigurau ca spiritual „esti bogat si cä nu duci lipsä de nimic”. Am ajuns niste încrezuti si fanfaroni iar de atâta trufie religioasä nu mai vedem cäci am ajuns orbi, nici goliciune, nici säräcia, nici ticälosia si nici nenorocirea în care zcem.

Somnul credintei aduce moartea! Mai marilor poporului täu, le convine sä dormi pentru cä asa amortit si „cäldicel”, nu pui întrebäri incomode si nici nu ceri prea mult. Ei te leagänä si îti cântä la ureche învätäturi fabricate în laboratoare ecumenice si te ademenesc cu zähärelul ereziilor ucigätoare. Dormi crestine și noapte… eternä!